Activitatea nuvelistica

  • Marime: 20.93 KB
  • Pentru: liceu
  • Afisari: 1334
  • Download: 50
 

Activitatea nuvelistica

Capodopera a lui LR,Ion este considerat primul romanmodern din literatura roman pt k aduce in fata cititorilor un personaj credibil inspirat din zbuciumata viata a satului ardelenesc.Este un roman social de inspiratie rurala si de tip obiectiv publicat in 1920 dupa o indelungata activitate nuvelistica. La doi ani dupa pulicarea lui Ion,Rebreanu publica Padurea spanzuratiilor primul roman de analiza psihologica din literatura romana prin care face trecerea de la proza traditionala, sociala si rurala,la proza moderna,urbana,de analiza psihologica.

Romanul Ion este rezultatul unor indelungate experiente nuveliste,Rebreanu fiind autor a 4volume de nuvele din care multe au ca tema iubirea si patima pt pamanturi.

Dupa o munca de 7ani,prima varianta se numeste ZESTREA,titlu sugestiv pt importanta zestrei in lumea rurala,schimbat apoi in Ion,Rebreanu dorind sa faca din protagonistul romanului un tip reprezentativ pt taranimea din Ardeal de la inceputul secolului al XX-lea.

Romanul a fost primit cu entuziasm de critica literara in special de Lovinesc care il numeste pe Rebreanu”creatorul obiectiv al romanului romanesc” si apreciaza arhitectura narativa impecabila.

Sursele de inspiratie sunt multiple si variate:nuvelele pe tema iubiri a pamantului si a geloziei,scrisoarea de la sora sa,Livia,gestul aproape maladiv al uni taran de a saruta pamantul”ca pe o ibovnica” si discutia cu un flacau,Ion Pop al Glanetasului,care i se plange de de umilinta si saracia pe care le aduce lipsa pamantului.

Structura romanuli este riguroasa si alcatuita din doua parti narativa ample:GLASUL PAMANTULUI si GLASUL IUBIRII,doua metafore sugestive pt cele doua pasiuni devastatoare care vor face din Ion un personaj dilematic incapabil sa armonizeze glasul pamantului cu glasul iubirii. Mentalitatea satului care ii aprecia pe oameni dupa statul material il determina pe Ion sa iubeasca inca de mic pamanturiile mai mult ca pe o mama. In roman exista mai multe scieri reprezentative pt pasiunea lui pt pamant:cant priveste nostalgic pamanturiile care au apartinut candva familiei lui... Reprezentativ in acest sens este capitolul ZVARCOLIREA din volumul GLASUL PAMANTULUI in care Ion se simte mic si slab privind pamantul care il percepe ca pe un „falnic si nendurator stapan”. In propozitii sintetice,exclamative,Ion isi exprima regretul de a fi pierdut pamantul adus ca zestre de catre Zenobia: „locul nostru,saracul!”sau „cat pamant,Doamne!” aflam ca isi dispretuieste mama si isi uraste tatal cazuti in patima betiei,care au instrainat zestrea Zenobiei. Sentimentul acesta de frustrare l-a stapanit inca din copilarie,pamantul i-a fost mai drag ca o mama. Dupa casatoria cu Ana,devenit stapanul averii lui V.Baciu,Ion constata cu tristete ca setea satisfacuta de pamant nu-i poate domolii glasul iubirii. Pamantul sarutat cu voluptate nu-i mai provoaca sentimentele initiale desi se simte stapan. Simplu taran,incult dar nu lipsit de inteligenta,Ion a suferit din cauza umilintei privocate se inferioritatea sociala datorita tatalui sau care a saracit familia.

Intr-o conceptie tipic taraneasca,omul era considerat masura averii posedate,Ion considerand ca odata cu pamanturiile va dobandii si respectul taranilor din sat si va recupera prestigiul familiei Glanetasilor,prestigiu pierdut din cauza tatalui sau care era mai dispretuit de comunitate decat cei care au fost mereu saraci.

Atitudinea eroului fata de pamant se schimba in volulmul:GLASUL IUBIRII, Ion constietizand ca nu se simte implinit fara dragostea Floricai. Sufera cand e nevoit sa recunoasca in mintea lui ca fara iubire,viata este lipsita de sens. Vocea interioara il obliga sa caute prezenta Floricai si incalca normele morale ispitind-o pe femeia casatorita cu Gheorghe la adulter. Criticul literarG.Calinesc sesizeaza ca situatia lui Ion are caracteristici de generalitate pt ca in lumea satului multe cupluri casatorite din interes pt a dobandii zestre si implicit respectul consatenilor instariti

In paralel cu destinul eroilor,romanul se constituie intr-o adevarata monografie a satului ardelenesc,urmand un episod scurt care aduce in prim plan destinul mai multor familii dar si obiceiuri ca:hora,nunta,botezul,inmormantarea,hramul bisericii. Ca roman realist si obiectiv are narator omniscient,relatarea se face la persoana a III-a iar naratiunea se imbina cu descrierea si dialogul.

Subiectul romanului debuteaza cu descierea drumulu care intra in Pripas,descriere munutioasa tipic realista. Inca din incipit,din scena horei se prefigureza conflictele latente,stratificarea sociala,patimile mocnite,reiesind din relatiile dinte personaje. Dupa ce prezinta amanuntit Somesana si cantecul lautariilor,autorul il aduce in prim plan pe Ion al Glanetasului,flacau frumos,voinic,saritor si harnic care oscileaza intre iubirea pt Florica,fata saraca a vaduvei lui Maxim Oprea si interesul pt pamanturiile lui Vasile Baciu care ii adreseaza cuvinte jignitoare: „mie imi trebuie ginere cumsecade nu fleandura”! Cearta dintre cei doi sparge hora,flacaii se muta la carciuma lui Avrum,unde Ion se bate cu George.

 

Top download la Romana

Titlul referatului Pentru Download Marime (KB)
Enigma Otiliei - rezumat liceu 11512 20.83 KB
Gramatica limbii romane liceu 9427 29.38 KB
Morometii - rezumat liceu 8739 21.04 KB
O noapte furtunoasa liceu 7182 20.42 KB
La tiganci - rezumat liceu 7030 20.2 KB
Caracterizarea lui Harap Alb liceu 6334 21.81 KB
Alexandru Lapusneanu - caracterizare liceu 6246 21.54 KB
Floare albastra - Pe langa plopii fara sot - paralela liceu 4245 24.23 KB
Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi - analiza liceu 3919 23.04 KB
Mesterul Manole - caracterizare liceu 3495 19.48 KB