Acupunctura si Moxa

  • Marime: 153.2 KB
  • Pentru: liceu
  • Afisari: 1601
  • Download: 73
 

Acupunctura si Moxa

Acupunctura si moxa, create si dezvoltate de poporul chinez în lupta dusa împotriva diferitelor boli, sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Tehnicile de acupunctura si moxa reprezinta doua metode de tratament diferite.

Acupunctura consta în înteparea, cu ajutorul unui ac metalic de diferite tipuri, a anumitor puncte ale corpului omenesc, si, cu ajutorul unor tehnici de manipulare sa imprime stimuli mai mult sau mai putin puternici, în vederea unui scop terapeutic.

Moxa este o metoda terapeutica obtinuta prin aplicarea, pe diferite puncte de pe învelisul cutanat care trebuiesc cauterizate, unei pudre uscate de pelin sau altei substante, în forma incandescenta.

Dezvoltarea metodelor de acupunctura si moxa

Începând cu epoca de piatra, cutitele si alte unelte ascutite au fost inventate pentru înlesnirea muncii productive; în acelasi timp, ele erau folosite pentru a înlatura anumite suferinte ale corpului omenesc si denumite de stramosi “bian”. Acest termen înseamna “ a trata o boala prin înteparea cu un poanson de piatra” – acupunctura la începuturile sale.

Descoperirea focului oferea si conditiile necesare practicarii terapiei prin moxa. O data cu perfectionarea uneltelor, poansonul de piatra “bian” a fost înlocuit cu ace de os si bambus.

Sub dinastiie Yin si Chang ( sec XVI – XI î.e.n ), aparitia prelucrarii fierului face posibila folosirea acelor metalice, care au avut un rol însemnat în dezvoltarea acupuncturii. Fenomenele de conductie produse de întepatura în diferite parti ale corpului au dus treptat la descoperirea sistemului “JingLuo” (meridiane). Dupa medicina traditionala chineza, meridianele reprezinta caile principale prin care se stabilesc relatiile între suprafata corpului si organele interne. În urma practicii înelungate, acupunctura si moxa se impun ca doua importante metode terapeutice.

În timpul dinastiei Tang, acupunctura si moxa se dezvolta în continuare. O realizare importanta din aceasta perioada este înfintarea unei sectii de acupunctura si moxa la Colegiul imperial de medicina – cea mai veche scoala medicala din China. În acest colegiu, se tineau cursuri obligatorii de acupunctura si moxa, predate de profesori cu pregatire speciala în acest domeniu, contribuind astfel substantial la dezvoltarea acestor doua metode de tratament.

Cu timpul, acupunctura si moxa au depasit granitele Chinei, ele fiind cunoscute pe plan mondial. În jurul secolului al VI-lea, ele sunt aplicate în Japonia, iar, mai târziu, în tarile arabe si Europa. Conform unor statistici, la ora actuala, aceste metode sunt aplicate în peste 40 de tari.

Tratamentul prin acupunctura

Acupunctura consta în insertia de ace foarte fine pe suprafata corpului, pentru a influenta functiile fiziologige ale corpului. Modul în care acupunctura functioneaza nu este cunoscut cu exactitate, dar exista câteva teorii.

Prima teorie sustine ca, printr-un proces necunoscut, Acupunctura ridica nivelul triglicerinei, a unor hormoni specifici, a leucocitelor, a globulelor gamma. Aceasta teorie se numeste “Teoria cresterii imunitatii”.

“Teoria endocrina” sustine ca acupunctura stimuleaza secretia glandelor endocrine.

“Teoria neurotransmitatorilor” sustine ca anumiti neurotransmitatori, precum seratonina si noradrenalina, sunt afectati de acupunctura.

“Teoria circulatorie” sustine ca acupunctura are ca efect constricita sau dilatatia vaselor de sânge. Aceasta reactie poate fi cauzata de eliberarea de vasodilatanti, precum histamina, ca raspuns la acupunctura.

Una dintre cele mai populare teorii este “Teoria controlului portii”. Conform acestei teorii, perceptia durerii este controlata de o parte a sistemului nervos care regleaza impulsurile ce urmeaza a fi interpretate ca “durere”. Aceasta parte a sistemului nervos este denumita “Poarta”. Daca poarta este bombardata cu prea multe impulsuri, este coplesita si se închide. Acesta actiune impiedica unele impulsuri sa treaca. Primele porti care se închid sunt cele mai mici. Fibrele nervoase care conduc impulsurile durerii sunt nervi mici, numite fibre "C". Acestea sunt portile care se închid în timpul acupuncturii. Aceasta teorie a fost enuntata de profesorul Jayasuriya în 1977.

Multe boli sunt tratate cu succes prin acupunctura. Cele mai comune sunt durerile lombare, artrita, durerile de cap ( inclusiv migrene ), reactiile alergice, anxietatea, depresiile, dereglarile hormonale, precum si dependenta de alcool, tutun si droguri “tari”.

Tehnica tratamentului prin moxa

Procedurile moxa consta în cauterizarea cu pudra obtinuta din frunze de pelin arzânde, în punctele de acupunctura sau alte parti din corp, în vederea tratarii anumitor afectiuni.

Frunzele de pelin utilizate, cu cât sunt mai mult conservate, cu atât sunt mai eficace. Se caracterizeaza prin proprietatea de reglare a energiei din meridiane, de combatere a actiunii frigului umed, activând astfel functionarea organelor.

Bastonasul de pelin, numit “Zhu”, are forma unei tigari. Se confectioneaza presând pe o bucatica de hârtie pudra de pelin, se rasuceste si se lipeste. În mod obisnuit, bastonasele masoara 20 cm lungime si 1,5 cm diametru. Bastonasul arzând mocnit se pune pe locul ales de pe corp.

Exista doua procedee, unul care lasa cicatrice, care în prezent este complet abandonar din cauza arsurilor si cicatricelor pe care le provoaca, si alt procedeu care nu lasa cicatrice. Ultima metoda este folosita deseori în tratamentul bolilor cronice si a celor de “vid si rece”, ca astmul, diareea cronica si indigestia.

Meridiane si ramuri colaterale

Vechea medicina traditionala chineza considera ca meridianele (Jing) si ramurile colaterala (Luo), sunt principalii conductori ai energiei si sângelui care circula prin organism. Ele formeaza o retea de legatura între diferitele elemente interne si externe ale corpului, echilibrând toate functiile organismului.

Sistemul JingLuo cuprinde doua parti: meridianele principale si cele secundare. Meridianele reprezinta trunchiuri principale, pe o directie verticala, în timp ce cele secundare sunt ramuri colaterale transversale.

Meridianele se împart în 2 grupe: meridianele principale sau regulate si cele extraordinare sau neregulate. Meridianele principale, în numar de 12, sunt cunoscute sub numele de “cele 12 meridiane’, iar cele secundare “cele 8 meridiane extraordinare”. Ramurile colaterale leaga un meridian de altul. Raspândite în tot corpul, meridianele principale si secundare au rol de legatura în relatia dintre organe, viscerele cavitare si învelisul cutanat, asigurând astfel un tot unitar între diferita parti ale corpului.

De-a lungul anilor, în lupta împotriva diferitelor boli, vechii chinezi au constatat ca stimularea unor zone specifice ale învelisului cutanat, s-a dovedit eficace în tratarea anumitor afectiuni. Aceste puncte bine stabilite sunt numite “Xue” (puncte). În acelasi timp s-a observat ca stimularea unei anumite serii de puncte poate actiona asupra acelorasi manifestari morbide ale unui anumit organ. Aceste puncte si functia organelor de care sunt legate, sunt plasate într-un sistem care cu timpul a dus la “Teoria meridianelor”. Totusi, un studiu aprofundat al substratului de baza al meridianelor nu a fost posibil datorita conditiilor sociale si a cunostintelor limitate din acele timpuri.

Diagrama cu meridianele corpului

Medicina si filozofie

Shen Nung, care este considerat parintele medicinii chineze, a emis o teorie care sustine ca o forta energetica strabate întreg corpul. Aceasta forta energetica este cunoscuta sub numele de Qi. Qi consta în toate activitatile esentiale ale vietii, care includ aspectele spirituale, emotionale, mentale si fizice ale vietii. Sanatatea unei persoane este influentata de curgerea lui Qi de-a lungul meridianelor, în combinatie cu fortele universale Yin si Yang.

Energia curge constant de-a lungul meridianelor. Când aceste cai de trecere sunt blocate, deficiente, excesive sau doar dezechilibrate, se dezechilibreaza si Yin si Yang. Acest lucru cauzeaza aparitia bolii. Se considera ca acupunctura poate reinstaura echilibrul pierdut.

Yin si Yang sunt forte opuse, care fiind echilibrate, lucreaza împreuna. Orice schimbare în acest echilibru va produce calamitati naturale, în natura, si boala, în cazul oamenilor. Yin este corespondentul atributiilor feminine: nemiscarea, întunericul, frigul, umiditatea. Yang este corespondentul atributiiloe masculine: lumina, dinamismul, caldura, uscaciunea. Nimic nu este complet Yin sau Yang. Cel mai relevant exemplu este însusi omul: este combinatia între însusirile mamei sale (Yin) si a însusirilor tatalui sau (Yang).

Acesta este simbolul conventional Yin-Yang, reprezentând vechea întelegere chineza asupra mersului lucrurilor. Cercul exterior înseamna “totul”, în timp ce formele albe si negre din interiorul cercului reprezinta omniprezenta interactiune ale celor doua energii; negru este pentru Yin, iar alb pentru Yang. Aceste forme nu sunt albe sau negre complet, asa cum viata nu este niciodata doar alba sau doar neagra. Cele doua energii nu pot exista una fara cealalta. Forma sectiunilor Yin si Yang al simbolului sugereaza miscarea continua a celor doua energii, Yin spre Yang si Yang spre Yin.

 

Top download la Diverse

Titlul referatului Pentru Download Marime (KB)
Securitatea si sanatatea in munca liceu 7448 57.44 KB
Accidente de munca liceu 5591 17.13 KB
Gestionarea deseurilor liceu 4404 371.17 KB
Despre comunicare - Ce este Comunicarea facultate 4040 2.94 MB
Lagare cu rostogolire liceu 2910 560.35 KB
Managementul educational liceu 2575 44.1 KB
Protectia sociala si nevoia de asistenta sociala facultate 2173 22.24 KB
Cultura organizationala a intreprinderii liceu 2058 21.48 KB
Recrutarea si selectia resurselor umane facultate 1642 20.82 KB
Animale disparute si animale pe cale de disparitie din tara noastra gimnaziu 1572 22.15 KB