Asupra problemei sensului si intelesului

  • Marime: 21.12 KB
  • Pentru: liceu
  • Afisari: 1384
  • Download: 69
 

Asupra problemei sensului si intelesului

Mi se pare ca, aceasta problema, pe de o parte, are importanta si, pe de alta parte, n-are importanta. Imaginativa un Einstein sau un alt savant care toata viata a gândit si a cercetat cu multa truda si graba dupa vreun adevar, care este depasit si umilit de un filosof, în virtutea faptului ca ultimul a tratat o problema mult mai fundamentala:problema naturii sau a unitatii întelesului. Sau un politician umilit de un filosof trufas în demintatea faptului ca domeniul sensului transcende transcendental domeniul sensului discursului politic… Cineva ar putea replica: aceasta unitate a întelesului nu este decât un fel de încaltaminte pentru omul de stiinta. Sau, au trecut mii de ani de când omul utilizeaza sensul si întelesul, dar nimeni nu a rezolvat, în atâta timp, nici cu un cot problema eradicarii îmbatrânirii. Gândirea si limbajul uman permit rezolvarea unei multimi nedefinite de probleme. Totusi, cel putin uneori, rezolvarea unor probleme pare mai dificila decât inventia limbajului...Dar, când se pune problema unitatii stiintei, poate ca, problema întelesului devine importanta.

Stiinta, într-adevar, nu poate sa aiba o intensiune transsensuala sau transinteligibila. Ori, se spune ca intensiunea determina extensiunea. Totusi, consider ca intensiunea nu este decât o extensiune de gradul doi, metaextensiune sau abstract-extensiune. Adica, extensiunea cuprinde un set de entitati cognitive (p.e., oameni, triungiuri, cuvinte, numere etc.) care au anumite caracteristici cel putin similare. Dar nu orice enunt cu sens sau inteligibil este stiintific... Chiar daca sensul si inteligibilitatea ar constitui o conditie necesara a stiintificitatii ele nu sunt si suficiente. Pentru exemplificare, enuntul viata este si nu este o forma de existenta a materiei nu poate fi stiintific în acelasi timp si comparativ cu acelasi criteriu.

Noncontradictia constitue deasemenea un criteriu logic aditional pe care trebuie sa-l îndeplineasca stiinta. Mai mult, stiinta tinde sa se dezvolte spre o cunoastere precisa, cantitativ si procentual. Economia si precizia alcatuies deziderate ale stiintei.

Apoi, constructele noastre teoretice si/sau ipotetice trebuie comparate prin consecintele lor concrete cu experienta noastra fenomenala de ordinul unu. Stiinta matura presupune, nu doar utilizarea unor unitati-sens pentru a descrie observatia, organizarea si coordonarea unor programe teoretico-experimentale eficiente-inteligente. Si enunturile deceptive au sens si înteles...

Deaceea, problema stiintificitatii este mai cuprinzatoare si mai importanta decât problema sensului. Stiintificitatea nu este nici echiintensionala nici echiextensionala cu inteligibilitatea.

Credinta nu este o conditie suficienta a stiintificului sau a adevarului.

Faptul ca dogmele religioase pot cuprinde si anumite principii si idealuri morale acceptabile nu este o garantie a adevarului altor afirmatii ale lor (p.e., referitoare la originea universului sau a omului etc.).

Valoare etica nu constitue o conditie suficienta a valorii aletice adevar. Este aproape inimaginabil ca un om cu o minima cultura notionala generala stiintifica si epistemologica sa creada în adevarul unor texte ca geneza, chiar daca credinta oarba, insistenta, speranta etc. pot fi importante valori pentru supravietuire, reproducere si uneori chiar pentru reusita. Dar sa revenim la problema sensului si a întelesului. Ce, este notiunea logicii o unitate a sensul sau a întelesului? Este vreo distinctie între sens si înteles? Un termen poate avea un sens sau o intensiune, dar înteles ar putea avea? La nivelul termenului, sa fie sensul identic cu întelesul? Este reprezentarea mentala unitatea întelesului?

 

Top download la Filosofie

Titlul referatului Pentru Download Marime (KB)
Etica facultate 914 23.1 KB
Libertate si responsabilitate facultate 700 22.71 KB
Violenta stradala facultate 342 102.73 KB
Iluminismul in Franta facultate 311 45.73 KB
Immanuel Kant facultate 288 30.93 KB
Dreptate si merit - Aristotel liceu 288 19.63 KB
G.W.Leibniz liceu 286 22.97 KB
Conceptul de libertate in gandirea filozofica liceu 280 32.51 KB
Aristotel liceu 276 18.87 KB
Despre problema fericirii facultate 270 29.72 KB