Avarul-comentariu literar

  • Marime: 23.77 KB
  • Pentru: gimnaziu
  • Afisari: 39978
  • Download: 240
 

Avarul-comentariu literar

Pornind de la premisa ca o comedie trebuie si sa satirizeze, dar si sa îndrepte defectele criticare, piesele lui Moliere vor pleda pentru o atitudine morala umanista. Scriitorul îsi va alege din inepuizabila natura umana viciile eterne: avaritia, înfumurarea, gelozia, ignoranta, ipohondria si ipocrizia. De la farsa si pictura de moravuri din Pretioasele ridicole la comedia fina din Tartuffe si Mizantropul, Moliere îsi fundamenteaza si o doctrina literara, al carei principiu de baza este acela de a satisface gustul publicului, principiu pe care clasicismul francez îl preia din Arta poetica a lui Horatius. În baza acestei convingeri, universul comediilor lui Moliere se articuleaza pe o tematica diversa si pe o tipologie larga, de la nobili sau burghezi la tarani, de la medici la pseudosavanti, de la risipitori la avari.

În legatura cu aceasta ultima opozitie, Eugen Lovinescu se întreba retoric de ce „în literatura, ca si în viata, avarul este privit cu maxima exigenta, desi chinuindu-si familia, avarul n-o ruineaza, ci, dimpotriva, pe cai aspre si dureroase, îi prepara un viitor mai bun", în vreme ce risipitorul se bucura de o mare toleranta si uneori de simpatia celor din jur. Criticul conchide însa ca risipa este asociata cu generozitatea si altruismul, pe când avaritia poate însemna o forma de egoism. Poate ca acesta este si motivul pentru care tipologia avarului a interesat literatura tuturor epocilor, de la antichitatea latina pâna la epoca moderna.

Avarul lui Moliere îsi are radacinile în comedia antica a autorului latin Plautus, Ulcica, în care eroul, desi descopera o comoara care îl face bogat, continua sa traiasca în lipsuri, cu teama dezumanizanta ca ar putea fi pradat. Euclio, ca expresie a unui viciu general uman, se regaseste în Harpagon, personajul lui Moliere, care, prin renumele autorului sau, a devenit punctul de referinta al acestei tipologii revendicate de clasicism.

Subiectul, ca al oricarei comedii, este simplu, centrat pe o singura, dar dominanta trasatura de caracter a eroului, si se amplifica treptat prin acumularea confuziilor care genereaza comicul. Pe parcursul celor cinci acte, actiunea graviteaza în jurul lui Harpagon, despre care nu stim decât ca are aproximativ saizeci de ani, ca este tatal a doi copii, C1eante si Elise, si ca este îndragostit de tânara Mariane. Ca orice personaj clasic, eroul lui Moliere nu este determinat în atitudinile lui de societatea contemporana, caci existenta sa este atemporala si aspatiala, guvernata doar de un viciu al tuturor timpurilor. În vreme ce batrânul Harpagon, îndragostit de Mariane, ezita sa o ceara în casatorie la gândul ca este lipsita de zestre, cei doi copii ai sai traiesc si ei misterul si dramele iubirii. Elise împartaseste dragostea cu Vaiere, care, pentru a o putea cere în casatorie, devine servitorul lui Harpagon, iar Cleante este îndragostit chiar de Mariane, care, la rândul ei, îl iubeste pe tânar.

Pe de alta parte, preocuparile batrânului avar se îndreapta si spre chivernisirea copiilor sai, fara ca aceasta sa-i afecteze în vreun fel averea. De aceea, el doreste sa-1 însoare pe Cleante cu o vaduva bogata, iar pentru Elise gaseste o partida potrivita în persoana lui Anselme, batrân, dar bogat, scopuri pentru care apeleaza la mijlocitoarea Frosine. Actul I se încheie în plina confuzie, Cleante încurajând laudele pe care tatal sau i le face Marianei, pentru a afla cu stupoare ca acesta intentioneaza sa se însoare cu iubita lui, iar Valere, sustinând cu prefacatorie parerile lui Harpagon, obtine de la acesta libertatea de a o supraveghea pe Elise.

Actul al II-lea adânceste conflictul si complica situatiile comice. Cleante doreste sa obtina, prin intermediul servitorului sau, La Fleche, un împrumut, fara a sti ca în spatele camatarului nu este altcineva decât tatal sau. Pusi fata în fata în aceasta împrejurare ridicola, cei doi se învinuiesc unul pe celalalt pentru camatarie, respectiv pentru risipa. O data cu sosirea petitoarei, Harpagon îsi socoteste chiar câstigul de pe urma iubirii pentru tânara Mariane, devenind însa din pacalitor pacalit, caci Frosine, cunoscatoare a firii omenesti, socoteste zestrea tinerei în economiile pe care i le-ar face sotului ei renuntând la mâncare, la vesminte si bijuterii si îl maguleste pe batrân facându-i complimente care stârnesc hazul spectatorilor:

„Poftim; trup bine legat, mladios, cum se cuvine si care nu dovedeste nici un betesug. [...] Va sta bine - pe urma, tusea dumneavoastra e plina de gingasie! ".

Actiunea cuprinde, în cel de-al treilea act, scenele legate de întâlnirea dintre toate personajele implicate în conflict. Pregatirea vizitei celor trei pretendenti stârneste hohote de râs: servitorii sunt instruiti sa toarne vinul cu socoteala, sa recupereze rapid toate resturile, sa gateasca pentru opt oaspeti, desi vor fi zece, si sa stea cu spatele la perete pentru a nu se observa gaurile din hainele lor mult prea vechi. Dupa ce, spulberând elanul jupânului Jacques, Harpagon decide sa se gateasca doar fasole cu o ciozvârta de berbec gras, avarul este caracterizat de vechiul sau servitor, care se face, cu acest prilej, ecoul celor din jur:

„Unii spun ca tipariti pe socoteala dumneavoastra calendare în care zilele de post sunt trecute în numar îndoit si ca va siliti oamenii sa le tina, ca sa va bagati în buzunar ce v-ar costa mâncarea de dulce. [...] Altul povestejte câ ati dat în judecatâ pisica vecinului, fiindca v-a mâncat ce-a mai ramas dintr-o friptura de berbec. [...] Sunteti râsul si batjocura tuturor ; nu va spun decât zgârcitul care-si manânca de sub unghie, scârbosul, câmatarul".

În scena dialogului cu Mariane, Cléante îi face acesteia declaratii de iubire în numele tatalui sau si îi daruieste un inel eu diamant, spre nefericirea batrânului. Apoi, în actul urmator, disputa dintre tata si fiu atinge punctul culminant în clipa când La Flèche descopera comoara lui Harpagon, ascunsa în grâdina, si i-o da stapânului sau, care dispare eu ea.

Actul final îl surprinde pe Harpagon în cea mai adânca disperare, încercând sa-si recupereze caseta eu cei zece mii de galbeni. Banuit de furt este Valère, iar dialogul savuros dintre el si avar îsi extrage comicul din situatia confuza, care nu se lamureste decât în final. În vreme ce tânarul îi vorbeste despre iubirea sa pentru Élise, Harpagon crede ca subiectul este nepretiita sa caseta. Râsturnarea tipicâ de situatie se produce în final, când Anselme descopera ca Valère si Mariane sunt chiar copiii sai, pe care nu-i mai vâzuse de la un naufragiu petrecut eu ani în urma si pe care îi cautase zadarnic. În schimbul casetei sale cu bani, avarul accepta sa renunte la Mariane si sa consimta la câsatoria acesteia eu Cléante si la nunta Élisei eu Valère, cu conditia ca toate cheltuielile sa fie suportate de Anselme.

Deznodamântul, în conformitate cu normele speciei, este unul fericit, desi povestea în sine este tragica. Personajele îsi gâsesc fericirea pe care o definesc în functie de idealuri specifice. Cléante si Élise se vor câsâtori eu cei pe care îi iubesc, iar Harpagon îsi regâseste caseta pierduta si îsi traieste astfel fericirea ridicola într-o existenta meschina, întorcându-se la vechea sa patima, camataria.

Frumusetea comediei lui Molière rezida nu doar în structurarea subiectului, într-o desfàsurare gradata spre culminarea finala, ci si în realizarea tipologiei comice a avarului. Arta portretului este stapânita cu maiestrie de autor, care schiteazâ astfel trasaturile eroului, încât spectatorul recunoaste tipul înca de la aparitia sa în scena, în dialogul cu La Flèche. Ulterior, contururile profilului sau se îngroasa pîna la caricatura, atât din perspectiva directa a celorlalte personaje asupra lui, cât si prin faptele, atitudinile si cuvintele acestuia. Zgârcenia, singura trasatura evidenta a personajului, este de notorietate publica, asa cum se obsera din portretul pe care i-1 face jupânul Jacques. Este trasatura pe care i-o recunosc cei apropiati - copiii sai, servitorii, petitoarea -, ale caror atitudini se modeleaza în functie de aceasta realitate. Cléante întelege ca restituirea banilor reprezinta calea de a o obtine pe Mariane, Valère pricepe ca singura sansa de a se casatori eu Elise este sa renunte la zestre, iar Élise îl sfatuieste pe iubitul ei sa cîstige încrederea lui Harpagon, mîgulindu-1 si încurajându-i zgârcenia.

Spre deosebire de avarii pe care îi va zugrâvi realismul, personajul lui Molière nu aluneca însa pe panta dezumanizarii totale, pastreaza o aparenta de confort, chiar daca de o simplitate ridicola, nu îsi trateaza copiii cu brutalitate, iar atitudinea sa este receptata cu umor, fara monstruozitatile care îl însotesc pe Grandet sau, în literatura noastra, pe Hagi Tudose.

Comicul lui Molière este generat de complexitatea situatiilor pe care el le imagineaza si pentru a caror realizare ignora de multe ori chiar regulile dramaturgiei clasice, atât de pretuite în epoca. El aduce în scena un numar mai mare de personaje, îmbinând astfel principiile clasicismului antic, mai rigid, cu libertatile farsei italiene si franceze. Pentru Molière, conditia folosirii unor teorii dramatice este aceea ca ele sa produca râsul. Comicul de caractere se sustine prin forta de sugestie a personajului pe care dramaturgul îl aduce în scena pentru a întruchipa un defect criticabil. El se împleteste însa în exprimarea aceluiasi sens cu un comic al numelor, pe care autorul le alege tocmai ca prin sugestia lor sonora sa anticipe caracterul prezentat si sa devina niste etichete de identificare a eroilor. Unele nume sunt conventionale, pentru ca purtatorii lor nu au decât rolul de a stabili contrastul necesar eu personajul central : Cléante, Valère, Élise, Anselme, Mariane. Altele sunt predestinate servitorilor : La Flèche, jupân Jacques, în fine, Harpagon are rezonanta avaritei, a zgârceniei peste masura, astfel încât, de-a lungul timpului, gratie si renumelui piesei, el a devenit sinonimul acestor pacate omenest

 

Top download la Diverse

Titlul referatului Pentru Download Marime (KB)
Securitatea si sanatatea in munca liceu 7448 57.44 KB
Accidente de munca liceu 5591 17.13 KB
Gestionarea deseurilor liceu 4404 371.17 KB
Despre comunicare - Ce este Comunicarea facultate 4040 2.94 MB
Lagare cu rostogolire liceu 2910 560.35 KB
Managementul educational liceu 2575 44.1 KB
Protectia sociala si nevoia de asistenta sociala facultate 2173 22.24 KB
Cultura organizationala a intreprinderii liceu 2058 21.48 KB
Recrutarea si selectia resurselor umane facultate 1642 20.82 KB
Animale disparute si animale pe cale de disparitie din tara noastra gimnaziu 1572 22.15 KB