Constitutia din 1923

  • Marime: 22.1 KB
  • Pentru: liceu
  • Afisari: 13222
  • Download: 5666
 

Constitutia din 1923

Consolidarea unităţii naţionale reclama adoptarea României cu o nouă Constituţie. Această necesitate era acceptată de către toate forţele politice din ţară. În scopul elaborării Constituţiei guvernul liberal a a anunţat prin decret regal dizolvarea Parlamentului şi convocarea corpului electoral în vederea alegerilor pentru constituirea adunării naţionale cu putere de Constituanţă. Această decizie era o încălcare a procedurii legale de revizuire şi a fost criticată de partidele de opoziţie.

După lungi proteste ale partidelor de opoziţie, acestea au votat la 28 martie 1923, Constituţia. Astfel, înceta valabilitatea Constituţiei din 1866, care fusese în vigoare cu unele modificări – introducerea votului universal, posibilitatea expropierii propietăţilor particulare pentru cauza de utilitate publică – circa 57 de ani. La elaborarea noii Constituţii s-a avut în vedere Constituţia din 1866, din care s-au preluat, într-o anume formă, circa 60% din texte ( au fost înlocuite ori modificate integral 20 de articole, introduse 7 articole noi şi au fost reformulate sau au primit adausuri 25 de articole; 76 articole vechii Constituţii au rămas neschimbate ).

Constituţia din 1923 cuprinde prevederi privitoare la elementele constitutive ale statului, organizarea şi funcţionarea puterilor statului; alcătuirea şi funcţionarea sistemului electoral, organizarea financiară, armată, administrativă ş.a. Principiul legalităţii şi supremaţiei Constituţiei este exprimat mult mai clar decât în 1866: „numai Curtea de Casaţie în secţiuni unite are dreptul de a judeca constituţionalitatea legilor şi de a declara inaplicabile pe acelea care sunt contra Constituţiei”

Principiul suveranităţii naţionale a fost formulat mai precis declarând România stat naţional unitar şi indivizibil, al cărei teritoriu este indienabil şi care nu poate fi colonizat cu populaţii ori grupuri etnice străine. Constituţia din 1923 admite exproprierea pentru cauza de utilitate publică, redefinea şi includea noţiunile de „domeniu public” şi „bunuri publice”. Totodată, zăcămintele miniere şi bogăţiile de orice natură deveneau proprietatea statului. Constituţia mai prevedea cenzurarea legalităţii actelor administrative de către instanţele judecătoreşti şi, de asemenea, în acest caz de pericol de stat se poate introduce starea de asediu general sau parţial.

În titlul consacrat drepturilor românilor erau introduse o serie de principii specifice funcţionării democraţiei: garantarea drepturilor şi libertăţilor românilor, fără deosebire etnică, limbă sau religie, egalitatea cetăţenilor în societate şi înaintea legilor, libertatea conştiinţei şi întrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenţei, inviolabilitatea domiciliului ş.a. era proclamat votul universal, egal, direct obligatoriu şi secret. Femeile şi militarii nu erau admişi să-şi exprime opţiunea politică. Unificarea sistemului electoral s-a înfăptuit în 1926.

În cel de al treilea titlu al aşezământului din 1923 se consacra principiul separaţiei puterilor în stat; cele trei puteri erau independente una de alta, existând posibilitatea să se limiteze reciproc în atribuţii. Activitatea legislativă urma să fie exercitată de rege şi reprezentanţa naţională, cea executivă de rege şi guvern, iar cea judiciară de către instanţele judecătoreşti.

 

Top download la Istorie

Titlul referatului Pentru Download Marime (KB)
Constitutia din 1923 liceu 5666 22.1 KB
Primul razboi mondial gimnaziu 5358 25.22 KB
Consecintele celui de-al doilea razboi mondial liceu 4449 106.12 KB
Razboiul Rece liceu 4368 23.43 KB
Grecia antica liceu 3920 496.66 KB
Razboaiele punice liceu 3740 23.73 KB
Marea Unire din 1918 gimnaziu 3721 12.23 KB
Uniunea Europeana liceu 3707 61.88 KB
Participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial liceu 3157 49 KB
Patriotismul liceu 2527 267.15 KB