Floare albastra - Pe langa plopii fara sot - paralela

  • Marime: 24.23 KB
  • Pentru: liceu
  • Afisari: 14374
  • Download: 4245
 

Floare albastra - Pe langa plopii fara sot - paralela

Considerat „Luceafarul poeziei romanesti”,Mihai Eminescu a ridicat limba romana pe culmile expresivitatii,reusind sa-i scoata in evidenta valoarea si bogatia de mijloace de exprimare si frumusetea,astfel ca poeziile sale nu se pot traduce in nici o alta limba care sa redea delicatetea trasaturilor sufletesti sau frumusetea naturii. „In opera sa, poezie si proza , codrul,marea,raul,luna,sunt idei,divinitati.nu fenomene; fenomen este doar omul”asa cum spune George Calinescu. Conceptia e adanc taraneasca. Taranul respecta natura si legile ei fara sa intervina cu brutalitate in esenta ei.

Poezia Floare albastra apare la 1 aprilie 1873 in revista Convorbiri literare si este considerate o poezie embrion a romantismului eminescian de catre critical Vladimir Streinul.

Poezia “Pe langa plopii fara sot …” apare intre 28 si 9 septembrie 1883 in revista Familia condusa de Iosif Vulcan.Garabete Ibraileanu spunea “Eminescu devine,mai putin atent la natura, acum se concentreaza asupra propriului sau suflet”.

In poezia Floare albastra tema este iubirea si natura,ipostaza iubirii paradisiace si natura bogata,una de basm unde ierburile au frageziune si sunetele si culorile se armonizeaza.

Spre deosebire de Pe langa plopii fara sot… unde tema este tot a iubirii si naturii,dar o natura saraca ce corespunde dezamagirii din sufletul poetului.

Flore albastra are o interferenta de specii, elegie (datorita sentimental de tristele care se degaja din unele versuri),egloga (idila cu dialog),poem filozofic(prin meditatia asupra lumi, a omului comun si a geniului).

Pe langa plopii fara sot … este o romanta.

Poezia Floare albastra are o organizare simetrica,iar compositional exista 4 secvente poetice corespunzatoare interventiei celor 2 voci. Fiecare secventa este deosebita prin tonalitate, lexic si timpuri verbale.

Secventa I contine primele 3 catrene, care reprezinta vocea ei care se afla aproape.

Incipitul contine un repros al fetei care simte pericolul instrainarii si incearca sa-l readuca aproape de ea. “Iar te-ai cufundat in stele/Si in nori si-n ceruri nalte?”. “Rauri in soare ” ,”Campiile asire”,”Intunecata mare” sunt elemente ale unei geografii mitice care sugereaza inaltimea gandirii barbatului preocupat de cunoastere. “Campiile asire” trimit la civilizatii superioare, “Intunecata mare “ este spatiu al genezei , “Piramidele-nvechite” la civilizatia egipteana. Adresarea este familiara “nu cata”, “iubite”,”sufletul vietii mele”.

Secventa II contine doar 1 catren si reprezinta vocea lui care este departe.Diminutivul “mititica” ascunde o usoara ironie impotriva simtului comun axat pe trairea clipei.

Verbele la perfect simplu “zise”,”spuse”, fixeaza povestea in interiorul unei amintiri,deoarece poetul simplu exprima o actiune trecuta, apropiata insa de momentul vorbirii. Verbele la perfect compus “am ras”,”n-am zis” ascund din nou o ironie.

Secventa III contine 8 catrene reprezentand vocea ei care ne adduce aproape,ea incepe cu chemarea ub mijlocul naturii.Spatiu este tipic eminescian “Codru cu verdeata”,”izvoare”,”stanca”,”prapastie”,”ochii de padure”,”balta”,”trestia” induc o stare de visare.Timpul este prezentul “plang”,”stanca sta” sugerand concretul, imediatul,natura ofera o alternative reala, palpabila opusa gandirii reci, meditative.Ceremonialul erotic cuprinde elemente stereotipe chemarea in codru , refacerea cuplului,jocul nevinovat al gesturilor de tandrete.

Se remarca o serie de elemente ludice caracterizand ritualului erotic popular. Verbele la viitor “ii spune”,”voi fi rosie”,”i da”, transforma invitatia fetei dintr-un scenario de dragoste real intr-unul posibil ipotetic. Elementele terestre se imbina cu cele cosmice “luna,astrul protector al iubirii” dupa cum codrul este cadrul familiar protector al indragostitilor.Ritualul erotic se prelungeste din codru pana in poarta casei.Interogatia retorica din finalul acestei secvente exprima alintatul fetei in spiritul oralitati taranesti. Se remarca in aceasta secventa cuvinte si forme populare care apropie acest ritual erotic de o idila pastorala.(“vom sede”,”voi creca”).

Secventa IV contine ultimele 2 catrene reprezentand vocea lui care este departe. Apare o alternanta a verbelor la present cu imperfectul (“dispare”,desi la present are intelesul unui trecut),idée intarita de punctele de suspensie de dupa verb. Starea de nemiscare,de fixitate a eului poetic e redata prin comparatia “ca un stalp”, verbul “stam” exprima persistenta in aceasta stare de nemiscare,iar luna devine un spatiu rece al ideilor,al gandirii.

Exclamatia “ce frumoas,ce nebuna/e albastra-mi,dulce floare!” exprima regretful pentru iubirea pierduta. Ultima strofa e separate prin puncte de suspensie,care marcheaza iesirea din visare. Versul “totusi… este trist in lume!” este unul concluzie cu valoarea de reflexive,ca o incheiere a unei argumentari. Verbul “este” exprima cunostinta unui adevar etern,in lume este,a fost si va fii trist pt ca iubirea este “o minune de o clipa ”.

 

Top download la Romana

Titlul referatului Pentru Download Marime (KB)
Enigma Otiliei - rezumat liceu 11512 20.83 KB
Gramatica limbii romane liceu 9427 29.38 KB
Morometii - rezumat liceu 8739 21.04 KB
O noapte furtunoasa liceu 7182 20.42 KB
La tiganci - rezumat liceu 7030 20.2 KB
Caracterizarea lui Harap Alb liceu 6334 21.81 KB
Alexandru Lapusneanu - caracterizare liceu 6246 21.54 KB
Floare albastra - Pe langa plopii fara sot - paralela liceu 4245 24.23 KB
Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi - analiza liceu 3919 23.04 KB
Mesterul Manole - caracterizare liceu 3495 19.48 KB