Gestionarea deseurilor

  • Marime: 371.17 KB
  • Pentru: liceu
  • Afisari: 13910
  • Download: 4404
 

Gestionarea deseurilor

1.Regimul juridic al gestionarii si eliminarii deseurilor

Societatea de consum a adus, pe lânga binefacerile sale, si multiple probleme dificile, printre care cele de ordin tehnic, economic si juridic privind existenta deseurilor si cerinta eliminarii (diminuarii) acestora.

Una dintre numeroasele probleme ale vietii moderne o constituie cea a stocarii, neutralizarii ori eliminarii deseurilor. Din punct de vedere al provenientei lor, acestea pot fi: deseuri menajere, deseuri industriale, deseuri agroalimentare si deseuri nucleare.

1.1.Deseurile menajere

Aceasta categorie de deseuri cuprinde în special gunoaiele menajere propriu-zise, gramezile de deseuri, deseurile legate de folosirea automobilelor (epave, pneuri, bidoane) etc.

Cantitatile de deseuri casnice produse, difera de la o tara la alta, în functie de nivelul de dezvoltare, traditie, etc. Astfel, în 1990, un francez arunca zilnic 1 kg de gunoi, cantitate comparabila cu cea produsa de catre ceilalti vest-europeni, dar inferioara de aproape doua ori celei produse de un american ori un canadian.

Se constata în ultimele decenii cresterea ponderii, în cadrul deseurilor menajere, a hârtiei si a cartonului, a materialelor putrescibile etc.

Tratamentul deseurilor menajere. Principala cale o constituie în acest sens reciclarea, pentru care sunt folosite curent trei metode: compostajul, incinerarea, depozitarea. Ponderea acestora este foarte variabila de la o tara la alta, de la o epoca la alta. De exemplu, în Franta, incinerarea este folosita de 45% din populatie, fata de 8% care foloseste compostajul si 45 %, descarcarea „controlata”.

În Italia, compostajul nu priveste decât 2-3% din gunoi; în Marea Britanie, incinerarea acestor deseuri vizeaza 40 % din populatia urbana. În alte state dezvoltate, incinerarea variaza de la cca 10 % ( America de Nord) pâna la peste 70% (Japonia, Elvetia).

Fiecare procedeu de tratare are avantajele si dezavantajele sale:

a.compostajul: priveste mai ales partea fermentabila (cca 50% din total) a gunoaielor (deseuri alimentare, hârtie, etc.) Din punct de vedere tehnic, compostajul consta în lasarea deseurilor mai multe luni în aer liber, sa fermenteze. Apoi, în uzine, are loc operatia de compostare, care da nastere la asa-numitele „humus-uri” ori elemente chimice în cantitate slaba, precum magneziu, cupru, zinc etc.

Împrastierea gunoiului pe câmp („mocirlele verzi”) este cunoscuta înca din antichitate, Aceasta metoda, la fel ca astazi compostajul, a suferit concurenta îngrasamintelor chimice (mai concentrate si astfel mai usor manipulabile), precum si efectul negativ al prezentei crescânde în deseuri a sticlei, metalului ori materialelor plastice, putin apreciate de catre agriculroti. Pentru a înlatura acest ultim inconvenient, compostajul necesita o triere prealabila, care adeseori lasa mult de dorit.

b.incinerarea : vizeaza partea combustibila a deseurilor menajere. Contrar uzinelor de compostaj, care reclama spatii întinse, incinerarea este o solutie „compacta” utilizata cu precadere în cazul marilor aglomeratii urbane. Din pacate, deseurile menajere sunt un combustibil destul de sarac – de cca cinci ori mai putin caloric decât carbunele - si, în afara de aceasta, foarte eterogen. În interiorul cuptorului sunt necesare o buna aerare si un amestec al deseurilor, în conditiile unei temperaturi maxime de 900 C. Dificultatea consta în epurarea fumului. O recenta reglementare europeana din 1989, deosebit de severa, risca sa scumpeasca cu 20-50% pretul incinerarii, alaturi de necesitatea captarii si neutralizarii acidului clorhidric (degajat în special prin combustia PVC).

c.depozitarea: ramâne procedeul cela mai frecvet în tarile dezvoltate. Depozitariel brute, sunt în general interzise prin lege. Ca atare acestea sunt supusee unui control si unor reguli speciale de realizat. „Depozitarea controlata” consta în a nivela la intervale scurte de timp ( lao zi sau doua) si a separa straturile de gunoaie de cele de nisip ori pamânt. Aceasta tehnica evita mirosurile si risipirea, dar nu rezolva toate problemele delicate. Astfel, locul de depozitare trebuie sa fie tans, apele de ploaie care se infiltreaza si polueaza trebuie sa fie recuperate si tratate în scopul de a se evita orice contaminare a apelor subterane. „Biogazul” care rezulta din fermentarea interna a gunoaielor depozitate trebuie captat si împrastiat (existând riscul de mirosuri si de ezplozie). În sfârsit, trebuie prevazuta reamenajarea sitului dupa exploatare.

d.reciclarea si colectarea selectiva a unor deseuri menajere. Reciclarea textilelor, hârtiilor vechi, sticlei, plasticului, metalelor, oria a altor asemenea materiale are deja o lunga istorie. Recuperarea deseurilor se face în fucntie de natura acestora si de conditiile socioeconomice concrete din fiecare tara. Asa de exemplu, recuperarea sticleieste facuta în proportie de peste 50 % în Suedia, Danemarca sau Germania si numai 25% în sticle întregi, cu retopirea acestora. În privinta textilelor, în timp ce în tari ca Germania ori Olanda recuperarea atinge chiar 40 %, în altele (Franta, Italia) nu depaseste 8-10%. Referitor la deseurile de fier, gradul de recuperare esre la nivel european de cca 25-30 %, cifra considerata scazuta, pentru ca fierul vechi este usor recuperabil în uzinele de tratare. În sfârsit, ponderi reduse cunoaste recuperarea hârtiei (3-5%) ori a sticlelor din PVC (1-3%). Din diverse motive, mai ales moda cerintelor pietei, se discuta asupra justificarilor selective. Sunt prezente trei mari posibilitati:

din punctul de vedere al materialului reciclabil se realizeaza o economie financiara (Acest material uzat are o „valoare”), o economisire de materii prime (padurile pentru hârtie) ori de energie;

din punctul de vedere al tratamentului general al gunoaielor se urmareste o ameliorare calitativa ori cel putin cantitativa a operatiei de tratare;

în sfârsit, din punctul de vedere al protectiei mediului, printr-o colectare selectiva se evita dispersia în natura a deseurilor menajere care nu se amesteca cu alte deseuri : deseuri stânjentoare (aparate menajere, epave de automobile, pneuri) ori deseuri periculoae (uleiuri uzate, baterii cu mercur, medicamente, deseuri toxice precum vopselurile ori solventii dispesati în micic cantitati).

1.2.Reguli juridice cu caracter general

În raport cu destinatia (scopul final) urmarit, Legea nr 137/1995 a instituit patru reguli juridice principale privind deseurile:

gestionarea acestora în conditiile de protectie a sanatatii populatiei si a mediului, conform regimului juridic stabilit;

interzicerea introducerii pe teritorul României de deseuri de orice natura, în scopul eliminarii acestora (art.23)

introducerea pe teritoriul României a deseurilor, în scopul valorificarii în baza reglementarilor specifice în domeniu, cu aprobarea Guvernului, realizarea valorificarii deseurilor în instalatii, procese sau activitati autorizate de catre autorizatiile publice competente;

realizarea trabferului si aa exportului de deseuri de orice natura în conformitate cu acordurile si conventiile la care România este parte si cu reglementarile specifice în materie.

O atentie deosebita este acordata de legea-cadru transportului de deseuri

periculoase, stabilind în acest sens:

efectuarea transportului inteern al acestora în conformitate cu prevederile legale privind transportul marfurilor periculoase;

-realizarea transportului international al lor potrivit prevederilor acordurilor si conventiilor internatioanale privind transportul peste frontiera al deseurilor periculoase si transportul international al marfurilor periculoase.

1.3.Gestionarea deseurilor

În întelesul actului normativ, gestiunea implica colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa închiderea acestora. Eliminarea este definita ca orice operatiune prevazuta în anexa II A (metoda descriptiva). Colectarea desemneaza strângerea, sortarea si/sau regruparea (depozitarea temporara) a deseurilor în vederea transportului lor.

1.4.Regimul comertului international si tranzitului de deseuri

Reglementarea interna (Ordonanta de urgenta nr. 78/2000) stabileste câteva reguli importante în aceasta privinta:

importul în românia de deseuri, de orice natura, în stare bruta sau prelucrata, este interzis, cu exceptia anumitor categorii de deseuri, ce constituie resuerse secundare de materii priem utile, în conformitate cu reglementarile dispuse prin acte normative propuse de catre autoritatea publica centrala de protectie a mediului si aprobate de catre Guvern (art. 29);

producatorii si detinatorii de deseuri periculoase le pot elimina în alte tari care sispun de tehnologie adecvata si care accepta sa efectueze asemenea operatiuni (art. 30);

exportul de deseuri se poate face numai cu respectarea reglementarilor legale în vigoare, cu aprobarea autoritatilor competente desemnate de catre tara importatoare, precum si cu respectarea prevederilor conventiilor internationale la care România este parte (art. 31);

tranzitul de deseuri pe teritoriul României poate fi facut numai cu respectarea prevederilor Legii nr 6/1991 pentru aderarea la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al desuerilor periculoase si al eliminarii acestora, precum si ale altor conventii internatioanle ratificate de România (art.32).

2.EVACUAREA ECOLOGICA A DESEURILOR URBANE

In acest capitol vor fi tratate aspectele si cerintele gospodaririi deseurilor, din punct de vedere al reducerii poluarii mediului si protejarii sanatatii populatiei.

2.1.Igiena

Salubrizarea mediului urban constituia, pâna în urma cu putin timp, o tema care se discuta doar în dezbaterile publice, odata cu mentionarea necesitatii de a transporta deseul în afara limitelor spatiului de locuit. Colectarea deseurilor din orase, din motive estetice si ca sarcina a organelor publice, dateaza, în Europa centrala înca din perioada Renasterii. Accelerarea rasp

 

Top download la Diverse

Titlul referatului Pentru Download Marime (KB)
Securitatea si sanatatea in munca liceu 7448 57.44 KB
Accidente de munca liceu 5590 17.13 KB
Gestionarea deseurilor liceu 4404 371.17 KB
Despre comunicare - Ce este Comunicarea facultate 4040 2.94 MB
Lagare cu rostogolire liceu 2910 560.35 KB
Managementul educational liceu 2575 44.1 KB
Protectia sociala si nevoia de asistenta sociala facultate 2173 22.24 KB
Cultura organizationala a intreprinderii liceu 2058 21.48 KB
Recrutarea si selectia resurselor umane facultate 1642 20.82 KB
Animale disparute si animale pe cale de disparitie din tara noastra gimnaziu 1572 22.15 KB