Lumina lina - rezumat

  • Marime: 25.53 KB
  • Pentru: liceu
  • Afisari: 3208
  • Download: 289
 

Lumina lina - rezumat

Tudor Arghezi s-a născut pe 21 mai 1880 la Bucureşti, a fost poet, prozator, dramaturg şi ziarist. El a fost fiu de negustor, originar din Cărbuneşti, Gorj. A făcut studii primare şi secundare la Bucureşti. Debutează în literatură, semnând un articol în 1896. În următorii doi ani colaborează la revista modernă şi Viaţa nouă pentru a-si câştiga existenţa. La nouăsprezece ani se călugăreşte. În 1904 a scos în colaborare cu un coleg revista „linia dreaptă”(numai cinci numere). Se duce la Fribourg pentru studii teologice. A stat câţiva ani în Elveţia şi Franţa. A scris până în 1910. În 1911 a publicat în „Viaţa socială”, revenind în România şi devenind ziarist la „Falia” şi apoi în multe alte perioade. El debutează în 1927 cu „Cuvinte potrivite”, apoi cu „Flori de mucigai”(1931), „Cărticică de seară”(1935), „Hore”(1939), „Una sută poeme”(1947), „Prisaca”(1954), „1907. Peisaje”(1955), „Cântare omului”(1956), „Stihuri noi”(1963), „Cadenţe”(1964), „Silabe”(1965), „Ritmuri”(1966), „Noaptea”(1967) şi postumele: „Frunzele tale”(1968), „Crengi”(1970). „Lină”(1942) include o critică de năravuri.

În 1959 a văzut lumina tiparului ediţia bibliografică „Versuri” ce înseamnă totalitatea creaţie lirice de până atunci a scriitorului.

În 1918 a fost întemniţat pentru activitatea publicistă. A fost internat într-un lagăr din cauza unui pamflet contra ambasadorului Germaniei.

Potrivit aprecierilor, poezia sa se situează calitativ, printre valorile de prim rang ale literaturii contemporane universale. El a fost considerat şi un înnoitor fără pereche al limbajului poetic românesc.

Opera sa a fost tradusă în numeroase limbi: franceză, italiană, spaniolă, germană, rusă, etc.

Tudor Arghezi a murit pe 14 iulie 1967.

Prezentaţi ideile strofelor poeziei „Lumină Lină” de Tudor Arghezi evidenţiind procedeele artistice.

Poezia se găseşte în primul volum de poezii al lui Tudor Arghezi, „Cuvinte potrivite”. În poezie, autorul exprimă într-o formă nouă menirea şi întâmplările artiştilor. „Lumină lină” este o operă literară lirică în care autorul îşi exprimă sentimentele prin epitete, personificare şi mai ales metafore.

Titlul „Lumină lină” reprezintă drumul parcurs de artist spre perfecţiunea şi răsplata ce-l aşteaptă apoi. Prin „Lumină” autorul vrea să reprezinte drumul spre înalt, spre perfecţiune. Adjectivul „lină” reprezintă liniştea şi împăcarea pe care o primeşte artistul ajuns la „lumină” adică la perfecţiune.

În prima strofă, autorul prezintă o „uşoară zburătoare” pe-o margine de drum” în loc să doarmă „într-un polen de floare, / Învăluită-n aur şi parfum”.

Autorul na arată de fapt unde sunt artiştii care au vrut să atingă perfecţiunea şi felul în care ei ar fi trebuit să fie trataţi.

Epitetul „uşoară zburătoare” arată cititorilor cum pare un artist. Metafora „Şi nu dormind într-un polen de floare, / Învăluită-n aur şi parfum?” este o întrebare retorică ce îi face pa cititori să se gândească mai bine la diferenţa dintre teluric şi ceresc. În acelaşi timp, metafora este în antiteză cu imaginea telurică „pe-o margine de drum”.

În cea de-a doua strofă, Tudor Arghezi arată alegerea făcută de albină „Neascultând de vântul de la stup,” s-a „aruncat în plasa verde-a zilei”, cât şi urmările acestei alegeri: „darurile-acum, ale zambilei, / Puterile amorţite” i „le rup”.

De fapt, autorul prezintă decizia artiştilor de a intra în lupta vieţii de toate zilele şi urmarea cruntă a acesteia: cedarea.

Metafora „Te-ai aruncat în plasa verde-a zile” exprimă alegerea artiştilor, „plasa verde-a zilei” reprezintă piedicile vieţii de zi cu zi, întreaga metaforă reprezentând curajul artiştilor, înfruntând viaţa.

În a treia strofă, autorul prezintă urmarea alegerii făcute de albină, prăbuşindu-se „din drumul cel înalt”.

Autorul ne spune de fapt că artiştii, voind să „ducă tezaurul de ceară” adică să atingă perfecţiunea, s-au prăbuşit „din drumul cel înalt”, adică nu au mai putut atinge perfecţiunea. În final, autorul pune o întrebare retorică: „Cine-o să vie trupul tău de-afară / Să-l caute şi-n jur să sufle cald?” prin care îi face pe artişti să se întrebe dacă merită să parcurgă drumul cel înalt”.

 

Top download la Romana

Titlul referatului Pentru Download Marime (KB)
Enigma Otiliei - rezumat liceu 11049 20.83 KB
Gramatica limbii romane liceu 9420 29.38 KB
Morometii - rezumat liceu 8645 21.04 KB
O noapte furtunoasa liceu 7166 20.42 KB
La tiganci - rezumat liceu 6993 20.2 KB
Caracterizarea lui Harap Alb liceu 6325 21.81 KB
Alexandru Lapusneanu - caracterizare liceu 6207 21.54 KB
Floare albastra - Pe langa plopii fara sot - paralela liceu 4240 24.23 KB
Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi - analiza liceu 3911 23.04 KB
Mesterul Manole - caracterizare liceu 3488 19.48 KB