Moara cu noroc - rezumat

  • Marime: 25.51 KB
  • Pentru: liceu
  • Afisari: 6997
  • Download: 977
 

Moara cu noroc - rezumat

Despre autor:

Ioan Slavici face parte dintre marii clasii ai literaturii romane avand o contributie determinata in dezvoltarea prozei.

La Viena, Ioan Slavici il intalneste pe Mihai Eminescu. Tot aici va ajunge presedintele societatii “Romania juna”.

2.Creatii ale autorului:

Debutul literar si-l face cu o comedie intitulata “Fata de birau”, publicata in 1871 in revista “Convorbiri literare”. Se muta la Iasi, unde va partivipa la sedintele societatii literare “Junimea”, citind aici nuvela “Popa Tanda”. De-a lungul vietii Iona Slavici publica piese de teatru-“Fata de birau”, nuvele-“Moara cu oroc”, “Padureanca”, romane-“Mara”, povesti-“Zana Zorilor”, scrieri cu caracter memorialistic-“Inchisorile mele”.

Prin nuvelele sale, Slavici fundamenteaza analiza psihologica prin crearea de personaje care au o viata interioara tensionata, determinata de aspecte exterioare de natura sociala.

In nuvelele sale sunt reliefate obiceiurile si datinile oamenilor de la sat, astfel incercand sa creeze un tablou al satului transilvanean sub aspect psihologic, moral si social, din perioada aceea.

3.Incadrarea operei:

Aparuta in volumul de debut “Novele din popor”, “Moara cu noroc” de Ioan Slavici s-a bucurat de o primire favorabila.

4.Definirea speciei:

Nuvela “Moara cu noroc”, de Ioan Slavici este o opera epica in proza cu un singur fir narativ, urmarind un conflict interior (psihologic) si unul exterior (social), care-i confera operei caracter psihologic. Personajele sunt putine, conturate succinct, ce contribuie la profilarea protagonistului. Nuvela prezinta o intriga riguros construita, cu fapte ce pun accentual mai mult pe definirea personajului principal, decat pe actiune.

5.Caracteristici/trasaturi ale operei:

Hanul numit “Moara cu noroc” este rascruce de drumuri, un loc deschis invaziei raului, purifica, in fila, prin foc. La sfarsit, hanul devine o moara a “Nenorocului”. Spre deosebire de “Hanul-Ancutei”, care era un loc protector si privilegiat, aici hanul adduce ghinion si moarte.

Nuvela “Moara cu noroc” este o nuvela psihologica, realista de factura clasica.

Trasaturile nuvelei psihologice: prezinta conflictul interior al protagonistului, urmareste dezumanizarea treptata a protagonistului, si tehnicile utilizate in reflectarea conflictului psihologic si a zbuciumului interior.

Naratorul apeleaza la modalitati artistice diferite pentru realizarea analizei psihologice: monologul interior, dialogul, introspectia; elemente ce scot in evidenta zbuciumul din ce in ce mai distructiv al protagonistului.

Trasaturile realiste ale nuvelei sunt scoase in evidenta prin plasarea in timp si spatiu: Ardealul (Ineu) de la sfarsitul secolului al XX-lea si spatiul constiintei (al trairilor); existenta meseriilor (cizmar, arendas, porcar, judecator, jandarm, preot); statutul social determinat de avere, conceptia despre familie si despre femeia traditionalista, existenta etniilor (unguri- sluga Marti, tigani si romani); traditiile si obiceiurile ( aparitia lautarilor tigani); sarbatorile religioase (Sf. Gheorghe, Pastele) si limbajul regional si arhaic (“samadau”- avand sensul de supraveghetor de porci).

Constructia riguroasa de prolog si epilog reprezentate de batrana, impartirea in cele saptesprezece capitole, a nuvelei, desfasurarea in ordine cronologica a actiunii (de la ziua de Sf Gheorghe la ziua de Paste) si tipurile umane existente in opera (Ghita- reprezinta arivistul, Ana- reprezinta femeia supusa, iar Lica- reprezinta personajul malefic), definesc trasaturile clasice ale naratiunii.

6. Tema:

Tema nuvelei o constituie consecintele nefaste, morale si existentiale ale patimirii banului. Pe un plan mai profound, tema acestei opera este destinul ca fatalitate impusa de adancimile sufletesti ale personajelor.

7.Titlul:

Titlul denumeste spatiul in care se implineste destinul personajelor pedepsite pentru ca au incalcat norma morala.

8.Perspectiva auctoriala:

Naratorul omniscient si obiectiv si naratiunea la persoana a III-a definesc perspective narativa si da carcaterul obiectiv al nuvelei. Cele saptesprezece capitole se inlantuie in ordine cronologica a desfasurarii actiunii.

Perspectiva temporala se defineste intr-un timp real, actiunea incepe in preajma zilei de Sf. Gheorghe si se termina de Paste..

Perspectiva spatiala este reprezentata, pe de o parte de un spatiu esterior, real, hanul aflat la o rascruce de drumuri pe unde treceau tume de porci spre si sinspre Ineu, iar pe de alta parte de un spatiu interior, psihologic, reflectand conflictul interior al protagonistului, care-i determina destinul tragic.

9. Rezumat:

Incipitul nuvelei il constituie sfatul rostit de batrana, soacra lui Ghita, atunci cand afla de intentia ginerelui de a lua in arenda hanul “Moara cu noroc”. Acesta poate fi considerat si un prolog al nuvelei.

Intriga incepe odata cu aparitia la han a lui Lica Samadaul, un simbol al raului. Lica cere, cu autoritate, sa afle cine este noul carciumar, caruia i se prezinta cu agresivitate.

 

Top download la Romana

Titlul referatului Pentru Download Marime (KB)
Enigma Otiliei - rezumat liceu 11214 20.83 KB
Gramatica limbii romane liceu 9422 29.38 KB
Morometii - rezumat liceu 8673 21.04 KB
O noapte furtunoasa liceu 7172 20.42 KB
La tiganci - rezumat liceu 7000 20.2 KB
Caracterizarea lui Harap Alb liceu 6326 21.81 KB
Alexandru Lapusneanu - caracterizare liceu 6217 21.54 KB
Floare albastra - Pe langa plopii fara sot - paralela liceu 4240 24.23 KB
Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi - analiza liceu 3914 23.04 KB
Mesterul Manole - caracterizare liceu 3489 19.48 KB