Paradoxele logice

  • Marime: 20.36 KB
  • Pentru: liceu
  • Afisari: 2218
  • Download: 429
 

Paradoxele logice

Fenomenul paradoxelor ( sau al antinomiilor ) logice era bine cunoscut grecilor. Logicienii evului mediu au fost si ei intens preocupati de studiul paradoxelor (“insolubilelor”) . Adevarata lor importanta a iesit la iveala abia odata cu descoperirea lor intr-o serie de teorii matematice (teoria multimilor lui Cantor si sistemul logico-aritmetic al lui Frege), iar apoi si in teoriile logicii.

Termenul de “paradox“ poate fi definit in mai multe feluri :

1) expresie din care pot fi deduse propozitii contradictorii

2) contradictie formala dedusa intr-un sistem teoretic

3) contradictie rezultata din incercarea de a explica anumite fapte cu ajutorul unei metode date .

Pentru scopuri diferite o definitie se poate dovedi mai utila decat alta . Unul dintre cele mai cunoscute paradoxe este acela descoperit de Cantor „paradoxul multimii tuturor multimilor” .

Rezolvarea paradoxelor (constituirea unor teorii in care paradoxele date sa fie evitate) s-a facut prin diferite procedee care toate au la baza un principiu de ierarhizare a abstractiilor. Sunt cunoscute in special metodele propuse de Russel (teoria tipurilor), Hilbert , Brouwer , Bocivar , Quine .

in cele ce urmeaza nu ma voi ocupa insa de procedeele formale de rezolvare ci de aspecte filozofice ale fenomenului paradoxal .

Studiul paradoxelor nu se reduce la gasirea unor procedee de evitare a lor caci in acest caz le-am trata ca pe un fenomen de importanta locala si strict formala pentru teoria data si ar parea ca un fenomen absolut negativ pentru cunoastere . Cunoastem diferite specii de contradictii formale: sofisme, paralogisme, identificari false , paradoxe (antinomii) , aporii , etc. Ele pot prezenta importanta sub cele mai diferite aspecte.

Immanuel Kant a fost primul mare filozof care s-a apropiat de intelegerea importantei deosebite a antinomiilor. “ Pe pozitiile vechii metafizici ” , scria Hegel , se admitea ca atunci cand cunoasterea cade in contradictii aceasta ar fi doar o ratacire intamplatoare , produsa de o greseala subiectiva in deductie si rationare . Dupa Kant insa sta in natura gandirii insasi de a cadea in contradictii ( antinomii ) cand vrea sa cunoasca „ infinitul ” 1 .

O deosebita importanta pentru intelegerea antinomiilor stiintei prezinta observatiile facute de Marx intr-o carte de a sa 2 asupra contradictiilor economiei politice clasice engleze .

 

Top download la Logica

Titlul referatului Pentru Download Marime (KB)
Logica liceu 1914 39.51 KB
Logica modala la Aristotel liceu 591 24.48 KB
Logica umanismului liceu 475 34.37 KB
Paradoxele logice liceu 429 20.36 KB
Istoria logicii polivalente liceu 290 17.79 KB
Logica modala liceu 282 19.03 KB