Padurile de conifere

  • Marime: 27.39 KB
  • Pentru: liceu
  • Afisari: 3416
  • Download: 674
 

Padurile de conifere

Padurea de conifere este cel mai întins habitat terestru din lume, ocupând o fâsie lata de aproximativ 1.300 km în emisfera nordica. Arborii vesnic verzi de pe aceasta arie întinsa cresc acolo unde este prea frig pentru padurile de foioase, dar prea cald pentru tundra.

Padurile de conifere care apar în mod natural se gasesc în emisfera nordica. Nu exista paduri de conifere în emisfera sudica deoarece continentele sudice nu se extind îndeajuns de departe spre sud. Din aceasta cauza acolo nu exista o vegetatie comparabila. Padurile din Noua Zeelanda, Tasmania si sudul Americii de Sud sunt paduri tropicale temperate, care includ si conifere. Pentru ca o padure sau un tinut împadurit sa fie considerat padure de conifere, trebuie sa contina conifere în proportie de cel putin 80 %.

O fâsie de arbori

Padurile de conifere formeaza o fâsie din Scandinavia spre est peste fosta Uniune Sovietica spre nordul Chinei, putin spre nord de Cercul Polar de Nord si spre sud de linia de latitudine de 50° în China. Întinderi semnificative de paduri de conifere apar si de-a lungul lantului muntos Himalayan, în Georgia (CSI) precum si în Alpi si în Pirinei (Europa).

În Europa de Nord vegetatia naturala originala de conifere se întinde dinspre est spre vest, în cea mai mare parte spre nord de linia de latitudine 40° si spre sud de golful Hudson, dar ajungând doar putin la nord de Cercul Polar de Nord în Teritoriile de Nord-Vest si în Alaska. Se mai întâlnesc întinderi semnificative de vegetatie de conifere în sud de-a lungul Muntilor Stâncosi de pe Coasta de Vest si spre vest de preriile centrale.

Padurile de conifere sunt legate în nord de tundra alpina si de deserturile de gheata, iar în sud, în Asia, de stepa si de desert. Taigaua are diferite semnificatii. Cuvântul „taiga” adesea denumeste padure de conifere. Pentru unii taigaua este însasi padurea de conifere. Pentru altii ea reprezinta granita nordica dintre padure si tundra, numita si padure de licheni, reprezentata de genuri de licheni precum Cladonia, Romalina si Xanthoria. Aceasta granita nordica a padurilor este deschisa, adesea ca un parc, având copaci izolati si tundra pe marginea padurii. Acest tip de teren este un habitat ideal pentru viata salbatica.

Tipuri de paduri

Exista doua tipuri de paduri naturale de conifere în lume: tipul boreal si cel montan. Padurea boreala este circumpolara si este o padure temperata rece dominata de conifere. Padurea montana se gaseste la latitudini tropicale si mijlocii, precum Muntii Himalaya si Muntii Stâncosi. În padurea boreala din America de Nord si Asia exista mult mai multe alte specii de plante decât în zona europeana.

Principalele grupuri de conifere întâlnite în padurile de conifere sunt clasificate în functie de acele lor. De exemplu, pinii (Pinus) au ciorchini de ace lungi, iar brazii (Abies), molizii (Picea) si ienuperii (Juniperus) au ace mai scurte si mai ascutite. Tuia (Thuja), chiparosii (Cupresus) si falsii chiparosi (Chamaecyparis) au frunze ce s-au transformat în solzi.

Adaptari la frig

Coniferele sunt bine adaptate la conditiile ostile din nord, unde timp de sase pâna la noua luni din an temperatura este sub 6°C. Ramurile lor sunt lasate în jos, permitând zapezii, care este în medie între 380-635 mm pe an, sa cada fara a provoca daune structurii arborilor. Frunzele lor sunt transformate în ace sau solzi si sunt impregnate cu rasina, care împiedica înghetarea celulelor. Zada (Larix) din Europa si Pseudolarix din Asia sunt exceptii printre conifere, ele având frunze cazatoare si acele lor cazând în fiecare an.

Majoritatea coniferelor rezista la vânt, pentru ca au fibre relativ spongioase care le permit sa se îndoaie si sa se clatine fara a se rupe. Aceasta trasatura este cel mai bine vizibila la arborii sequoia uriasi si la arborii sequoia rosii (Sequoiadendron giganteum si respectiv Sequoia sempervirens), care au si scoarta rezistenta la incendii. Acest lucru este extrem de util, deoarece incendiile cuprind în mod regulat padurile de conifere. Scoarta rezistenta la incendii au si pinii albi (Pinus albicaulis) si pinii mari (Pinus banksiana).

Nu toti arborii sunt protejati împotriva incendiilor. Însa unii arbori, desi sunt distrusi, pot profita de pe urma incendiului. Pinul cu noduri (Pinus attenuata) are conuri care pot fi deschise numai la foc. Atunci când conurile, vechi de pâna la 30 de ani, sunt încalzite într-un incendiu de padure, semintele sar afara si germineaza în ramasitele bogate în carbon ale incendiului. Noile rasaduri, care cresc repede, acopera stratul de culoare închisa de la solul padurii cu verdeata. Astfel în timp ce copacii de la care au provenit conurile sunt distrusi, puietii lor rasar din cenusa.

Solul padurilor de sub conifere tinde sa fie acid, pentru ca aici se aduna acele rasinoase si lipseste descompunerea si reciclarea substantelor nutritive, caracteristica padurilor mai deschise de foioase.

Exista o gama speciala de plante care se ivesc din patul de ace de pini, precum crucea voinicului (Hepatica) cu florile sale albastre, sau degetarutii (Soldanella sp), îndeosebi în poieni si la marginile padurilor. Petice de muschi Sphagnum acopera suprafete mari de pamânt iar pedicutele verzi (Lycopodium sp) si ferigile stau pe trunchiurile copacilor cazuti.

Ramurile mai joase si lemnul vechi al pinilor nu gazduiesc doar ferigi, muschi si alge, ci si plante cu flori, precum afinul (Vaccinium sp) si curpenul alpin (Clematis alpina). Umiditatea padurii de conifere atrage si ciuperci precum buretele puturos (Phallus impudicus), al carui miros neplacut inunda majoritatea padurilor de pini. Ciuperca conopida (Sparassis crispa) se gaseste de asemenea în mod obisnuit la solul padurilor crescând printre acele de pini. O alta planta de padure interesanta care are o forma ciudata este cuibul galben sau pipa olandezului (Hypotropa hypopitys), cu florile sale viu colorate.

Crestere în tot timpul anului

Deoarece coniferele sunt mereu verzi, ele sunt capabile sa continue fotosinteza si cresterea tot timpul anului, folosind putina energie luminoasa disponibila. Acest lucru la confera un avantaj în aceste conditii, comparativ cu plantele cu frunze cazatoare. Radacinile lor nu sunt adânci, ceea ce este esential pentru ca straturile mai adânci de pamânt sunt permanent înghetate. Acest strat înghetat de adâncime se numeste pergelisol si poate fi gros de pâna la aproximativ 550 m fiind vechi de mai multe mii de ani, asa cum s-a descoperit în Alaska, care este acoperita de sol permanent înghetat în proportie de 85 %. Solul permanent înghetat acopera de asemenea doua treimi din masa de uscat a Siberiei si a Rusiei, care este de 10 milioane de km2.

În general, în padurile de conifere se gasesc numeroase animale salbatice, dar numarul speciilor este relativ redus. Padurea de conifere aparent inospitaliera întretine un numar mare de elani / elani americani (Alces alces) si reni / caribu (Rangifer tarandus), care apar ambii în America de Nord, Europa si Asia. Amândoi se hranesc cu plante: elanii se hranesc cu plante de padure în timpul iernii si cu plante acvatice în timpul verii, iar caribu vara se hranesc cu ierburi si iarna cu licheni.

Mediul relativ lipsit de poluare al padurii boreale încurajeaza cresterea abundenta a lichenilor pe copaci si la sol, si astfel asigura cantitati generoase din hrana necesara pentru caribu. Cu un regim bun, un caribu mascul perfect matur poate sa atinga înaltimea de 2,1 m, sa cântareasca 817 kg si sa aiba coarne de 23 kg.

În padure mai traiesc si ursi, pe ambele continente, precum si lupi si lincsi pradatori, si castori, veverite si lemingi ierbivori.

Un mamifer mare, unic în padurile Americii de Nord, este puma, sau leul argintiu (Felix concolor), foarte mult persecutat în trecut deoarece în SUA exista o recompensa pentru vânarea lui. În regiunea asiatica, animalul tipic al padurilor este tigrul siberian (Panthera tigris altaica), dar populatia sa scade periculos.

Poate cel mai raspândit si mai evident mamifer mic din padurile de conifere ale lumii este veverita (Sciurus vulgaris) care se hraneste cu semintele conurilor de pin lasând în urma movile de resturi de conuri care indica prezenta camarii sale.

 

Top download la Biologie

Titlul referatului Pentru Download Marime (KB)
Genetica umana liceu 2673 880.33 KB
Ecosisteme acvatice si terestre liceu 2418 32.01 KB
Glucidele liceu 2366 33.68 KB
Ecosisteme terestre liceu 1918 41.1 KB
Influenta factorilor de mediu asupra organismelor vii liceu 1601 72.27 KB
Microorganisme utile in industria alimentara liceu 1439 22.42 KB
Plante medicinale liceu 1425 32.14 KB
Importanta bacteriilor in viata omului si a planetei liceu 1381 98.46 KB
Diviziunea celulara liceu 1166 22.11 KB
Bacteriile liceu 785 18.4 KB