Traditional si modern in cuplul contemporan

  • Marime: 39.86 KB
  • Pentru: facultate
  • Afisari: 911
  • Download: 102
 

Traditional si modern in cuplul contemporan

Istoria vie a umanitatii, sub dimensiunile sale biologica, psihologica, socioculturala, economica si politica apartine familiei, coexistentei barbatului si a femeii, a relatiilor dintre ei, a relatiilor cu copiii. Familia s-a dovedit a fi una din cele mai vechi si stabile forme de comunitate umana, cea care asigura perpetuarea speciei umane, evolutia si continuitatea vietii sociale, iar istoria evolutiei familiei nu este altceva decât istoria dezvoltarii si modificarii

rolurilor conjugale.

Familiile din societatile contemporane, au suferit în ultimele decenii transformari profunde. Schimbarile care au intervenit în interiorul ei sunt atât de importante, încât si termenul de familie a devenit tot mai ambiguu, el tinzând sa acopere astazi realitati diferite de cele caracteristice generatiilor precedente. Familia este cea mai fidela posesoare a traditiilor si a valorilor nationale. Ea este una din cele mai conservatoare (în sensul bun al cuvântului) segmente ale societatii. Contrar acestei idei, familia a devenit tot mai sensibila la toate transformarile petrecute în societate. De exemplu, una din functiile traditionale, cea de îngrijire a vârstnicilor este pe cale de disparitie, iar functia de socializare a copiilor, este împartasita cu alte institutii sociale. Schimbarea statutului social al femeii prin implicarea ei în activitati profesionale extrafamiliale determina noi configuratii ale raporturilor dintre cei doi parteneri, în sensul unor redefiniri ale rolurilor acestora. Astfel, aparitia si proliferarea carierei profesionale si a traiectoriei sociale feminine au complicat destul de mult relatiile interpersonale, în general, cu partenerul de viata, în special.

Asupra cuplului, cariera profesionala a femeii ridica probleme de o alta natura. În

primul rând, exista tendinta ca femeia sa se concentreze foarte mult asupra carierei si sa

ignore la fel de mult viata de familie. Daca aceasta tendinta este valabila si pentru barbat,

situatia devine critica pentru functionalitatea familiei ca institutie sociala. Gradul de implicare în viata de familie depinde de perceptia asupra modificarii rolurilor, în conditiile existentei carierei profesionale la unul sau ambii parteneri. Astfel, atunci când unul dintre parteneri este concentrat mai mult asupra carierei, celalalt trebuie sa preia o parte din sarcinile domestice ale partenerului, dar preluarea poate fi formala sau angajanta.

O alta situatie interesanta ar fi aceea ca în familiile cu dubla cariera, când sotul si sotia si-au început carierele profesionale în acelasi timp, succesul rapid al unuia poate deveni o problema majora pentru celalalt.

Familia devine din ce în ce mai mult un loc de refugiu afectiv ca reactie la conditiile stresante ale mediului exterior. Deci, familia si-a pierdut mult din caracterul ei de institutie sociala. Cuplul este mai mult interesat de satisfacerea propriilor interese si mai putin de realizarea sarcinilor pe care societatea le atribuie institutiei familiale. Aceasta noua perspectiva a indus schimbari majore la nivelul functiilor familiale, deoarece perturbarile manifestate la nivelul uneia dintre ele au avut un impact direct si asupra celorlalte.

Problematica organizarii vietii de familie si a consecintelor ei functionale, a evolutiei rolurilor masculine si femenine apare în lucrarile gânditorilor antici si a celor renascentisti, iar o data cu constituirea sociologiei ca stiinta, familia a reprezentat un obiect de studiu privelegiat. Daca la început, cercetarea familiei s-a facut în cadrul unor modele etnolingvistice si istorice, ulterior familia a devenit obiectul unor studii analitice, de ordin psihologic, sociologic, psihosocial, sexologic si psihopatologic, tinzând sa fie definita în termeni de comunicare si intercomunicare interpersonala. Dar abia începând cu anii '60, si pâna în prezent, cercetarile sociologice au cunoscut o dezvoltare fara precedent. Aceasta se datoreaza faptului ca în ultimele decenii, familia a suferit mutatii profunde în ceea ce priveste structura si functiile sale.

Apartinând unor orientari conceptuale diverse, sub aspectul analizei specificului si functiilor familiei, au fost întreprinse numeroase cercetari privind rolul de sot si sotie. Toate aceste cercetari încearca sa explice modul de functionare a familiei, care sunt etapele prin care trece un cuplu, care sunt rolurile sotului si ale sotiei, care sunt relatiile ce se stabilesc între membrii ei. Cercetatorii români Iolanda Mitrofan, Maria Voinea si Petru Ilut au efectuat un sir de studii privind viata de familiei.

Sociologia analizeaza traditionalitatea ca o componenta de baza a vietii sociale, a sociabilitatii. Ea este prezenta în toate sferele si nivelele de organizare a societatii, în procesele de socializare si manifestare a personalitatii actorilor sociali. Traditionaliatea indica un tip distinct de institutii sociale, obisnuinte si obiceiuri, moduri de a actiona, a simti si a gândi care sunt "mostenite din trecut". Dar traditionalitatea nu reprezinta numai amintiri din trecut, ea este continuarea trecutului în prezent si ca atare amintirile sunt la fel de actuale ca si relatiile date în experienta prezentului. La rândul ei, familia traditionala are o serie de trasaturi, cum ar fi loialitatea fata de familie care e mai presus de interesul propriu, femeia e subordonata ca sotie si ca mama, copiii de ambele sexe au roluri precise, prestabilite, sunt încurajate ca valori supunerea, conformismul.

Cercetarea familiei traditionale a reliefat ca valoarea focala a stilului de viata o constituie autoritatea. În general, autoritatea implica raporturi de inegalitate. Din acest punct de vedere, în familia traditionala raporturile de inegalitate sunt foarte mari si unidirectionale, si aceasta datorita faptului ca femeia este supusa. Rolurile sunt distribuite în functie de ierarhie, conformism, putere. Acestea definesc un stil de viata a familiei ce consacra superioritatea parintilor asupra copiilor, vârstnicilor asupra tinerilor, a barbatilor asupra femeilor, a fratilor mai mari asupra celor mai mici etc. Autoritatea barbatului este rar pusa sub semnul întrebarii pentru ca asa se perpetueaza modelul, preluat prin imitatie, si orice atitudine de negare a acestuia duce la etichetare, marginalizare, stigmatizare.

Opusa, dar nu totalmente, familiei traditionale este familia moderna. Modernitatea este diferita sau chiar opusa perceptiilor traditionale, referindu-se la produse ale culturii, institutii, forme de organizare sociala, moduri de comportare. Societatea moderna este mereu în schimbare, iar în momentul în care modul de viata traditional e înlocuit de unul mult mai complex, avansat tehnologic, modernitatea apare ca efect al acestor schimbari. Prin contrast, familia moderna se bazeaza pe individualism ca valoare (ceea ce explica cresterea spectaculoasa a numarului divorturilor si toleranta din ce în ce mai mare fata de acest fenomen social, femeia capata independenta economica, copiii au un mai mare control asupra propriului destin.). Pe lânga avantajele aduse de modernitate oamenii trebuie sa faca fata unor noi provocari, unor noi conflicte si dezavantaje.

Valorile familiei moderne întemeiaza un stil de viata distinct de cel al familiei traditionale: autoritatii i se substituie ca valoare focara cooperarea. Si ea este sustinuta de valori ca: egalitatea, schimbarea, comunicarea. Familia moderna se caracterizeaza printr-o accentuata flexibilitate a structurii de autoritate si putere. Nu mai exista un model unic, dominant, în care barbatul decide, atât în privinta hotarârilor care vizeaza viata conjugala, cât si a celor care privesc relatia parentala, asa cum se întâmpla în traditionalitate. Relatia moderna surprinde reciprocitatea puterii si autoritatii, pe diferite nivele si în diferite intensitati, în contextul mai general al unui egalitarism afirmat si, tot mai des, pus în practica. Plecând de la aceste considerente si analizând actualele tendinte, ca o alternativa la aceste stiluri de viata, putem aprecia ca, în viitor, valoarea focala ar fi individualitatea, sustinuta de competitie, nonconformism, singuratate. Autoritatea si puterea în familia moderna se afla într-un permanent proces de constructie si reconstructie, în functie de negocierile ce au loc între parteneri, de atitudinile si comportamentele acestora vis-a-vis de rolurile pe care le îndeplinesc în familie si de statusurile ocupate în afara ei.

Pentru o mai buna întelegere a schimbarilor efectuate în structura si functiile familiei trebuie amintita concluzia la care au ajuns I. Mihailescu si M. Voinea. Ei considera ca familia si-a pierdut mult din caracterul ei de institutie sociala, cuplul familial fiind interesat mai mult de satisfacerea propriilor interese si mai putin de realizarea functiilor pe care societatea le atribuie institutiei familiale. Aceasta perspectiva a favorizat schimbari majore la nivelul functiilor familiale, deoarece perturbarile manifestate la nivelul uneia dintre ele au avut un impact direct si asupra celorlalte. Astfel, în continuare vom prezenta schimbarile ce au antrenat fiecare functie în parte.

Functia economica

Prin trecerea de la familia extinsa la cea nucleara sau la alte forme atipice ale ei, s-au reformulat componentele functiei economice. Aceasta are loc atât în ceea ce priveste producerea de bunuri, cât si în administrarea bugetului de venituri si cheltuieli. Si familia nu mai este o unitate productiva autosuficienta, membrii ei fiind dependenti de venituri câstigate în afara gospodariei. Apoi, s-a redimensionat si componenta privind pregatirea profesionala a descendentilor. Transmiterea ocupatiilor de la parinti la copii se întâlneste din ce în ce mai rar. Aceasta se întâmpla datorita deplasarii locului de munca al individului din interiorul familiei în exterior, în întreprinderi si servicii sociale. Nu în ultimul rând, latura financiara a cunoscut si ea importante modificari. Astfel, familia

 

Top download la Diverse

Titlul referatului Pentru Download Marime (KB)
Securitatea si sanatatea in munca liceu 7161 57.44 KB
Accidente de munca liceu 5422 17.13 KB
Gestionarea deseurilor liceu 4292 371.17 KB
Despre comunicare - Ce este Comunicarea facultate 4026 2.94 MB
Lagare cu rostogolire liceu 2819 560.35 KB
Managementul educational liceu 2567 44.1 KB
Protectia sociala si nevoia de asistenta sociala facultate 2169 22.24 KB
Cultura organizationala a intreprinderii liceu 2056 21.48 KB
Recrutarea si selectia resurselor umane facultate 1639 20.82 KB
Animale disparute si animale pe cale de disparitie din tara noastra gimnaziu 1572 22.15 KB