Ecologia plantelor

  • Marime: 30.64 KB
  • Pentru: liceu
  • Afisari: 4421
  • Download: 769
 

Ecologia plantelor

Existenta si raspandirea plantelor este determinata de o serie de factori ecologici care include factorii climatici sau meteorologici, pe cei fiziografici, orografici, edativi sau pedologici si pe cei biotici.

A.Factorii climatici sau meteorologici sunt abiotici incluzand temperatura, precipitatiile, lumina aerul.

I.Din punctul de vedere al umiditatii plantele se impart in:

1.Hidrofilele cuprind plantele care traiesc in apa, mai precis cele acvatice. Cateva exemple de plante hidrofile ar fii: nuferii, pestisoara, cocosul baltilor etc.

Plantele hidrofile au un sistem radicular slab dezvoltat, radacina lipsand complet, tulpina fiindu-le verde, asimilatoare cu tesuturi specializate in sustinere si cu vase conducatoare libero-lemnoase slab dezvoltate. Apa si subsantele nutritive sunt absorbite pe toata suprafata plentei, epiderma plantelor hidrofile lipseste sau este foarte subtire. Plantele hidrofile au 2 tipuri de frunze, natante, care plutesc pe suprafata apei si submerse adica acvatice. Plantele hidrofile au mai multe celule cu clorofila deci realizeza fotosinteza cu un numar mai mare de celule. Diversitatea plantelor hidrofile nu este asa mare ca la cele terestre, mediul acvatic fiind unul uniform.

2.Higrofilele sunt plantele care traeiesc in mlastini, pe marginea apelor si pe pajistile umede fiind plantele care fac tranzactia de la plantele acvatice la cele terestre. Higrofilele au caractere intermediare intre plantele hidrofile si cele mezofile.

3.Mezofitele cuprinde plantele cu pretentii moderate fata de umiditate. Sistemul radicular al plantelor mezofite are o buna dezvoltare. Frunzele difera foarte mult de la specie la specie, in functie de locul in care traiesc. Frunzele pot fi, la plantele mezofite intregi sau incizate, glabre ori paroase, sesile sau petiolate, si cu forme variate. Au epiderma bine dezoltata in comparatie cu cea a plantelor hidrofile, cu rol in aparare. Frunzele mezofitelor au celule stomatice si tesut palisadi si lacunos. Celulele tesutului palisadic sunt dispuse perpendicular pe epiderma superioara permitand cloroplastelor sa se grupeze in functie de intensitatea luminii. Tesutul lacunos prezinta multe spatii lacunare aflate in stransa legtura cu stomatele si camera substomatica. Acest tesut permite circulatia cu usurinta a gazelor. Mezofitele sunt cele mai numeroase plante de pe pamant dupa numarul speciilor.

4.Xerofitele sunt plantele adaptate la uscaciune la mediu sezonier de apa sau cu deficit continu de apa. Aceste plante sunt caracteristice deserturilor si stepelor. In tara noastra se gasesc la campie. Sistemul radicular este puternic dezvoltat la aceste plante care sa absoarba apa de la adancimi mari. Tesutul conducator si cel mecanic precum si epiderma acestor plante este foarte bine dezvoltata, aceasta din urma fiind foarte ingrosata pentru a nu permite plentelor sa transpire, sau poate sa fie acoperita cu un strat de ceara sau cu perisori. O alta adaptare a plantelor Xerofite este de a acumula apa in tesuturi numite acvifere in deosebi la cactusi.

5.Eurihidrofitele sunt plantele care pot creste la variatii foarte largi ale umiditatii. Aceste plante pot creste atat pe terenuri cu exces cat si pe cele cu deficit de apa.

II.Din punctul de vedere al temperaturi plantele se impart in:

1.Plantele hechistoterme plante adaptate la temperaturi scazute uneori chiar si sub zero grade celsius, cresc in zonele reci si in etajul alpin al muntilor. Pentru a rezista la temperaturile scazute plantele isi deshidrateaza treptat celulele si concentratia sucului celular. La unele specii se observa formarea unor tesuturi de protectie , izolarea contra frigului, tesutul suberoase dezvoltate fie ca un invelis al tulpinilor subterane, mai ales ca formatiune la suprafata tulpinilor aeriene. O alta adaptare este ocrotirea mugurilor acestor plante de catre frunze transformate in solzi, acoperiti cu un strat de ceara. Cele mai multe psihrofite se apara contra frigului adoptand un port tarator sau pitic. Crescand in pernite, lipsite de substrat aceste plante isi creeaza si mentin un fitomediu mai favorabil, mai bland.

2.Plante microterme traiesc la temperaturi cuprinse intre 0-10 grade celsius, el fiind raspadite preponderent in padurile de conifere si montane. Aceste specii sunt mai robuste si se apara contra frigului cu tesuturi suberoase. Mugurii generatori asigura perpetoarea speciilor.Acestia sunt dispusi pe tulpinele subterane ca in cazul “piciorul cocosului”.

3.Plante mezoterme sunt plantele care prefera regiunile cu temperaturi cuprinse intre 10-20 grade celsius caracteristice zonelor subtropicale si stepelor temperate.Ca si caracteristica au adaptarea de a preintampina pierderea apei,astfel se explica aparitia cuticulei frunzelor.Mezotermifitele se gasesc la noi in sud, prin reprezentanti castanul comestibil, mosmonul.etc.

4.Micromezotermele sunt numeroase in flora tarii si reprezinta o grupa pretentioasa la temperatura.

5.Euriterme suporta variatii largi ale temperaturii si se gasesc in zone si etaje climatice variate.Ca reprezentanti sunt:pinul, troscotelul, macrisul,etc.

In Romania termogrupele prezinta urmatoare ordine de participare a lor,astfel plantele micromezoterme 40,7% ,mezoterme 26,6% microterme 13,8% euriterme 10,4% hechistoterme 7,1% si megaterme 1,4%

III.Din punct de vedere al luminii plantele se impart in:

1.Heliofitele au cerinte maxime fata de lumina si de aceea traiesc in locuri deschise. Pentru a primi cat mai multa lumina ele isi orienteaza tulpinile si ramurile dupa sursa de lumina.Astfel au un fototropism pozitiv. Ca si caracteristica au frunzele relativ groase si dispuse unui bune dezvoltari a tesutului palisadic. Celulele epidermice sunt mici si lipsite de clorofila. Fascicolele conducatoare libero lemnoase sunt bine evidentiate la fel si tesutul mecanic.Ca reprezentanti avem:paiusul, garofitele, colilia, gladiolele salbatice.

2.Sciafitele sunt plante umbrofile care nu suporta lumina solara directa si de aceea cresc la umbra, in paduri si frunzisuri.Ca de exemplu:lacrimioara, maciesul, rodul pamantului. Sciafitelor le sunt specifice frunzele subtiri cu tesut palisadic format din 1-2 randuri celule fara cuticula ori cu cuticula putin dezvoltata. Epiderma este saraca in celule stomatice, dar contine cloroplaste.

3.Heliosciafitele sunt plantele cu preferinte intermiediare de lumina. Acestea sunt unele liane si arbori care crescand in conditii de luminozitate scazuta isi orienteaza frunzele in acelasi plan pentru a le umbri pe altele.Aceste plante au marimi si forme diferite.Ca reprezentanti: dudul, matraguna.

B.Dupa altitudine plantele se impart in:

1.Etajul campie si colinar sunt specii cu un grad evident de xerifilietate, termofile, fotofile. Aceste plante sunt adaptate la un climat cu precipitatii reduse si temperaturi ridicate. Ca reprezentanti avem: stejarii, teiul argintiu, ulmii, artarul taranesc, caprinta, porumbarul, scumpia, darmozul, laptele cainelui, scaiul campului, margelusa, murul.

2.Etajul montan cresc specii cu cerinte moderate fata de precipitatii si temperatura, ele dezvoltandu-se intr-un climat cu precipitatii intre 600 mm si 1200 mm anual si temperaturi intre 2 si 8 grade celsius. Aici predomina padurile edificate de gorun, fag, carpen, paltin, molid, brad, ulm, soc rosu, salcie capreasca.

Din speciile ierboase notam: maciesul iepurelui, vinarita, plumnarica, clopoteii, toporasii.

3.Etajul subalpin cresc specii hechistotetrme si microterme, mezofile sai higrofile deoarece aici precipitatiile depasesc 1200 mm iar temperatura medie este in jur de 0 grade celsius.

In etajul subalpin se gasesc jneapanul, bujorul de munte, afinul. In etajul alpin se gasesc plante ierboase de talie mica cum ar fi: paiusul alpin, coarna, firuta alpina, ochiul gainii si o serie de muschi si licheni.

 

Top download la Ecologie

Titlul referatului Pentru Download Marime (KB)
Poluarea mediului inconjurator liceu 18779 98.24 KB
Poluarea apei gimnaziu 6415 21.27 KB
Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului facultate 5135 19.21 KB
Protectia mediului natural liceu 4747 53.25 KB
Poluarea solului liceu 4482 44.86 KB
Poluarea aerului liceu 4245 289.42 KB
Protectia mediului 2 liceu 2175 26.75 KB
Poluarea atmosferei liceu 2067 22.51 KB
Poluarea-un dusman al Terrei gimnaziu 1805 20.12 KB
Poluarea Solului-atestat liceu 1510 76.46 KB