Imperiul Austro-Ungar

  • Marime: 25.29 KB
  • Pentru: liceu
  • Afisari: 1805
  • Download: 131
 

Imperiul Austro-Ungar

Imperiul Austro-Ungar promova o politica expansionista, mai ales in Balcani. Aceasta politica sustinuta activ de mostenitorul tronului, Francisc Ferdinand, functiona ca un mijloc de contracarare a miscarii de eliberare nationala si de evitare a destramarii a imperiului Austro-Ungar.

Incepind sa descriem politica externa a imperiului Austro-Ungar nu putem sa nu descriem pe scurt unele momente care au precedat aparitiei imperiului si anume perioada anilor 60 ai sec. XIX. Merge vorba despre campania austro-germana impotriva Danemarcei, anexiunea Holstainului si revendicarile Protocolului de la Londra din 1852. Această miopie îi va fi fatală, cu atît mai cu cît Austria este de acum înainte izolată în sînul Germaniei (statele Confederaţiei nu i-au iertat acordul în ceea ce priveşte anexările care au violat protocolul de la Londra şi au lezat onoarea principiilor germani), dar şi pe scena internaţională. Rusia îi este recunuscătoare lui Bismarck ; Anglia, puternică prin hegemonia sa economică, este preocupată de realizarea proiectelor sale coloniale de peste mari; rămîne Franţa. Napoleon al III-lea îi iubeşte pe naţionalişti, l-a susţinut pe Kossuth şi revendicările ungurilor, a ajutat Italia ămpotriva Austriei. Aşadar, trebuie obţinută neutralitatea sa binevoitoare. Astfel, în perioada ăn care Napoleon se îngrijeşte la Biarritz, staţiune balneară deosebit de dragă soţiei sale, Eugenie, Bismark îi face o vizită. Îl întîlneşte în septembrie 1865. Îi promite totul: un plebiscit pentru populaţiile în cauză, compresanţii pentru Rin, retrocedarea Veneţiei în favoarea Italiei. Curînd, în aprilie 1866, Prusia semnează un tratat cu Italia. Terenul este pregătit. În tot acest timp Bismark şi-a organizat armata, şi-a reînoit arsenalul, şi-a asigurat liniile de comunicare şi, cînd totul a fost gata, a făcut semn din ochi liberalilor partizani ai unităţii, propunînd un Parlament german care să fie ales prin sufragiu universal. El acuză Austria de manevre în ducatul Holstein, iar trupele sale îl invadează la 7 iunie 1866. La 3 iulie 1866, la Sadova, în boemia, armata Prusacă zdrobeşte armata austriacă. Armistiţiul de la Nikolosburg ratifică victoria Berlinului. Apoi pacea de la Praga reorganizează Germania: Confederaţia Germană, născută în 1815, este dizolvată; Prusia anexează Holsteinul, Hanovra, Hessen-Kassel, Nassau, Frankfurt, adică 4 milioane de locuitori, şi formează împreună cu Saxonia şi cu cele douăzeci şi unu de mici state ’’Confederaţia Germaniei de Nord’’, în timp ce statele Germaniei de sud rămîn independente sub graniţie franceză, dar avînd acorduri militare cu Prusia şi o prezenţă în ’’Parlamentul vamal’’ al Zollverein-ului. Austria pierde Veneţia în favoarea Italiei, este exclusă din Germania, dar nu suferă nici o altă amputare tteritorială. Atunci cînd Wilhelm I solicită dezmembrareaacestia, Bismark, care a învăţat lecţia lui Metternich, se opune: adversarul învins nu trebuie umilit, căci umilinţa întreţine dorinţa de revanşă şi face instabilă nouă ordine din moment ce nu este acceptată de partea adversală. El nu doreşte să-şi facă din Austria un duşman ireconciliabil. Drumul unităţii germane este încă foarte lung şi va avea nevoie de neutralitatea Austriei. O ştia prea bine şi îşi ea măsurile de precauţie. Rămîme deci să-şi desăvîrşească opera.

Unda de şoc de la Sadova nu se opreşte pur şi simplu la pacea de la Praga. Închizînd uşile Germaniei şi Italiei în faţa Austriei, aceastadin din urmă îşi reorienteaz reorientează proprietăţiele exterioareînspre Balcani, ceea ce o angajează într-un conflict-competiţicu Rusia şi Marea Britanie şi o obligăla o alianţă cu învingătorul său, nouă Germanie. Nu-i rămîne decît să tragă concluziile necesare din înfrîngerea suferită. Centralismul existent în sînul monarhiei habsburgice nu mai poate dura: împăratule slăbit, mişcările naţionaliste se multipică, Ungaria se agită şi ea. La ora cînd mişcarea naţionaliştilor atinge apogeul, statul unitar plurinaţional austriac nu se mai poate adapta la realitate. Dilema e simpla care e alternativa unitatii, federalismul sau dualismul. Prima formula asociaza toate nationalitatile si conserva un excutiv unic, dar e respinsa de unguri ca fiind insuficienta pentru ei; a doua pecetluieste sfirsitul imperiului unitar, satisface pe unguri dar lezeaza interesele celorlalte nationalitati.

 

Top download la Istorie

Titlul referatului Pentru Download Marime (KB)
Constitutia din 1923 liceu 5544 22.1 KB
Primul razboi mondial gimnaziu 5352 25.22 KB
Consecintele celui de-al doilea razboi mondial liceu 4421 106.12 KB
Razboiul Rece liceu 3924 23.43 KB
Grecia antica liceu 3891 496.66 KB
Uniunea Europeana liceu 3693 61.88 KB
Razboaiele punice liceu 3617 23.73 KB
Marea Unire din 1918 gimnaziu 3406 12.23 KB
Participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial liceu 3136 49 KB
Patriotismul liceu 2521 267.15 KB