Semiologie

  • Marime: 31.2 KB
  • Pentru: liceu
  • Afisari: 1852
  • Download: 266
 

Semiologie

Definitie: Sindromul intermediar ( insuficienta coronariana acuta, preinfarct, iminenta de infarct, microinfarct, sindrom intermediar) este o forma de trecere de la angina pectorala la infarct, o stare anginoasa mai grava decat angina pectorala de efort, la care lipsesc semnele necrozei miocardice, dar care se poate transforma in infarct miocardic.

Se manifesta sub mai multe Forme clinice, dar caracteristice sunt doua: un vechi anginos la care durerile devin mai frecvente crize dureroase subintrante - aparand dupa eforturi din ce in ce mai mici sau chiar in repaus; durerile nu au un motiv aparent, sunt mai intense si mai prelungite, cedeaza mai greu sau deloc la repaus si la nitroglicerina. Alteori, este vorba despre un prim acces de angor, de durata si intensitate mare, dar fara semne ECG si biologice. in general, durerea are caracterul, sediul si iradierile durerii anginoase, dar dureaza mai mult de 20 de minute.

Pulsul si tensiunea arteriala sunt normale sau crescute in criza, tulburarile de ritm sunt rare, bolnavul este afebril. Semnele de laborator (V.S.H., leucocitoza, fibrinogenul, enzimele) sunt nemodificate, rareori discret crescute, dar rapid reversibile. Diagnosticul de certitudine se pune prin ECG.

Nu toate formele evolueaza spre infarct. Cauza principala este aterosc leroza coronariana.

Simptomatologie

Manifestari functionale. In unele cazuri I.C.(insuficienta coronariana) este bine tolerata. Alteori apar tulburari subiective. Printre acestea mai frecvente sunt senzatiile de pulsatii puternice, de batai violente ale vaselor gatului (mai accentuate in pozitia de decubit dorsal), senzatii de “pulsatii in gat” ca urmare a pulsatiilor luetei. Datorita variatiilor de presiune din vasele cerebrale mai pot aparea ameteli la schimbarea de pozitie, cefalee pulsatila, zgomote in urechi. Aparitia dispneei de efort exprima instalarea decompensarii ventriculului stang. Angina de piept se poate asocia cu I.C.

Semne clinice. Semne cardiace. La inspectie, socul varfului apare uneori amplu, intins pe o suprafata mai mare. La palpare, socul apexian poate fi gasit mai jos (spatiul al VI-lea sau chiar al VII-lea spatiu intercostal stang). Senzatia perceputa de mana care palpeaza socul varfului, asemanatoare unei mingi de consistenta crescuta care loveste in fiecare sistola suprafata palmara a mainii, poarta denumirea de soc “en dôme” (descris de Bard). Prezenta unui soc globulos exprima o marire de volum a ventriculului stang.

Auscultatia pune in evidenta elementul esential pentru recunoasterea I.A., si anume suflul diastolic. Sediul in care acesta se percepe cu maximum de intensitate este situat in treimea superioara a sternului sau marginea stanga a acestuia in dreptul cartilajului III intercostal. Suflul diastolic este mai intens la inceputul diastolei. Suflul de I.A. are un timbru dulce aspirativ: iradiaza pe marginea stanga a sternului, in jos; uneori coboara pe marginea dreapta a acestuia. In cazurile in care suflul diastolic se percepe cu dificultate, este recomandabil ca bolnavul sa fie ridicat in pozitia sezanda sau in ortostatism, cu trunchiul aplecat inainte. Uneori, suflul diastolic poate fi piolant sau muzical, aspect intalnit in I.A. ateromatoasa, in I.A. cu endocardita bacteriana sau in cea traumatica. Existenta unui suflu sistolic de intensitate moderata, aspru, cu iradiere catre clavicula, poate fi urmarea cresterii vitezei de ejectie ventriculara, realizand o stenoza aortica functionala.

Mai frecventa este uruitura (suflul) presistolica de la varf, descrisa de Flint, care traduce o stenoza mitrala functionala determinata de impingerea valvulei mitrale de catre unda sanguina de refluare.

Prezenta unui clacment mezosistolic (zgomot sec, scurt) produs de distensia aortica intrerupta brusc semnifica de asemenea o I.C. importanta.

Semne periferice. In I.C. se poate constat o paloare a fetei prin vasoconstrictie reflexa (daca se elimina o anemie din cadrul unei endocardite bacteriene).

Hiperpulsatilitatea arteriala - se constata batai ample, zvacnitoare, ale carotidelor, constituind “dansul arterial”. Miscarea capului in ritmul batailor arteriale poarta denumirea de “semnul Musset”. Pulsul carotidian exagerat poate fi transmis amigdalelor, aparand astfel “pulsul amigdalian”. Se mai pot intalni “pulsul luetei”, hipusul pupilar (mioza in sistola si midiraza in diastola), pulsul exagerat al arterelor retiniene la examenul oftalmoscopic. Orice artera vizibila poate fi hiperpulsatila. La palpare, pulsul arterial este amplu, zvacnitor si depresibil (pulsul Corrigan). Daca se cuprinde cu podul palmei fata anterioara a antebratului, se percep bataile puternice arteriale (“semnul mansetei” sau “semnul ciocanului de apa”). Pulsul capilar se poate evidentia la nivelul dermului subunghial fie prin comprimarea usoara a marginii unghiei, fie prin frecarea pielii fruntii pana la aparitia unei zone eritematoase. Semnul consta in alternanta dintre culoarea rosie si paloarea pielii, ritmata de pulsul arteril

Puls “celer et altus”.

Cel mai important semn periferic este cresterea presiuni diferentiale, realizata prin scaderea presiunii diastolice si, intr-o oarecare masura, prin cresterea presiunii sistolice.

La auscultatia arterei femurale, exercitand o usoara presiune cu pavilionul stetoscopului se aude un dublu suflu – sistolic si diastolic (descris de Duroziez) – datorit velocitatii crescute a undei sanguine, cu schimbarea directiei in sistola si diastola.

Dublul ton (descris de Traube) consta in perceperea a doua zgomote – unul sistolic si altul diastolic, mai slab – daca se ausculta artera femurala, fara sa se exercite presiune.

In I.C. se mai pot constata semnele caracteristice ale insuficientei cardiace stangi sau globale.

Angina pectorala

Definitie: angina pectorala de efort este o forma clinica a cardiopatiei ischemice, caracterizata prin crize dureroase paroxistice, cu sediu retrosternal, care apar la efort sau la emotii, dureaza cateva minute si dispar la incetarea cauzelor sau la administrarea unor compusi nitrici (nitroglicerina, nitrit de amil).

Etiopatogenie: principala cauza (90 - 95%) este ateroscleroza coronariana, care se manifesta sub forma de stenozari sau obliterari coronariene si zone de necroza si fibroza miocardica difuza. Valvulopatiile aortice, anemia, tahicardiile paroxistice, hipertiroidismul etc. reprezinta cauze mult mai rare. Fiziopatologie: angina pectorala este expresia unei insuficiciente coronariene acute, datorita dezechilibrului brusc, aparut la efort, intre nevoile miocardului (mai ales in O,) si posibilitatile arterelor coronare. In mod normal, circulatia coronariana se adapteaza necesitatilor miocardului, putand creste la efort de 8 - 10 ori. Angina pectorala apare pe fondul unei insuficiente coronariene cronice datorita coronarelor stenozate.

Conditiile declansatoare - efort, emotii etc. - impun miocardului un efort suplimentar, deci necesitati suplimentare de O2, dar circulatia coronariana cu leziuni de ateroscleroza este incapabila sa-si mareasca debitul. Apar astfel o ischemie miocardica acuta, o insuficienta coronariana acuta, cu acumularea unor produse de catabolism (acid lactic, piru vie etc.) care excita terminatiile nervoase locale si produc impulsul dureros (criza de angina).

 

Top download la Medicina - Farmacie

Titlul referatului Pentru Download Marime (KB)
Prezentare de caz clinic facultate 3230 24.57 KB
Ingrijirea bolnavilor cu pneumonii bacteriene facultate 2017 51.91 KB
Boala Parkinson facultate 1952 24.08 KB
Nursing-Studiu Caz Clinic facultate 1810 20.73 KB
Bolile sistemului digestiv liceu 1683 17.92 KB
Ingrijirea bolnavului cu litiaza biliara facultate 1641 68.57 KB
Remedii, medicamente, forme farmaceutice facultate 1552 34.33 KB
Virusul gripal liceu 1369 124.89 KB
Antibiotice gimnaziu 1359 28.2 KB
Propedeutica farmaceutica liceu 1113 31.3 KB