Versailles

  • Marime: 538.64 KB
  • Pentru: liceu
  • Afisari: 55033
  • Download: 356
 

Versailles

Versailles-ul este un oras în Franta, situat la 23 km sud-vest de Paris.

Aici se afla un complex arhitectonic si urbanistic de renume mondial, realizat în mai multe etape în cursul secolelor XVII – XVIII si cuprinde castelul, parcul si orasul Versailles.

Versailles-ul n-a fost conceput numai ca resedinta a regelui Frantei, ci si ca monument arhitectonic în care sa-si gaseasca expresia cea mai deplina si mai clara noul stil de viata si noua conceptie despre lume. Acest scop a justificat enormele cheltuieli si uriasele proportii ale proiectului. Pentru prima oara din vremea împaratilor romani, mijloace atât de considerabile s-au gasit din nou concentrate în mâna unui singur potentat, si ele au permis în timp relativ scurt construirea palatului si amenajarea unui parc de dimensiuni nemaipomenite. Toate acestea au facut ca Versailles-ul sa capete o semnificatie exemplara nu numai pentru Franta, ci pentru întreaga Europa.

Constructia ansamblului de la Versailles nu a fost numai opera arhitectilor, ci si a tehnicienilor si inginerilor. A fost nevoie de asanarea unor mlastini, de constructia unor drumuri si de alimentarea cu apa a bazinelor. În toate ieseau la iveala cuceririle tehnice ale secolului al XVII-lea. Mijloacele puse la dispozitia celor ce conduceau lucrarile au permis realizarea uriaselor constructii de la Versailles.

Nu trebuie sa ne închipuim ca palatul de la Versailles a fost cladit dupa un plan definitiv stabilit de la început de Ludovic al XIV-lea. În cursul constructiei palatului si amenajarii parcului planurile au suferit modificari. Initial Versailles-ul fusese conceput ca un castel de vânatoare si agrement, apoi ca resedinta temporara a regelui, iar în cele din urma ca sediu permanent al monarhului si, prin aceasta, ca centru al regatului. La întocmirea planurilor au fost folosite modele autohtone si italiene. La lucrarile de executie au luat parte constructori foarte diferiti. Toate acestea au asigurat ansamblului o anumita diversitate. Remarcabil este faptul ca ceea ce a rezultat, atragând si încântând pe vizitatorul de azi, este o opera de o rara unitate artistica. Asa cum mâna unui mare pictor se recunoaste în factura operelor sale, tot astfel în conturarea tuturor cladirilor, scarilor, peluzelor si bazinelor de la Versailles se simte o conceptie ampla, care sintetizeaza forta spirituala a întregului secol.

Pe la începutul secolului al XVII-lea Versailles-ul era o padure oarecare, nu prea mare, cu arbori fara vârste matusalemice, prin care curgea un fir de apa. Din loc în loc mlastini cu ierburi subtiri si înalte. În acest domeniu rareori batut de piciorul omului linistea era tulburata doar de pasarile ce scoteau tipete ca de spaima, de oracaitul broastelor, de roiurile de tântari.

Aici, pe locurile acestea obisnuia Ludovic al XIII-lea, de când era copil, sa se abata si sa vâneze, iar Versailles-ul si-a datorat aparitia acestei pasiuni, pe care o întâlnim la toti Bourbonii. Un fost pavilion de vânatoare ridicat de Ludovic al XIII-lea (1624) a constituit nucleul castelului, restaurat si mult marit de catre Ludovic al XIV-lea dupa 1661.

Încântat de aceste locuri Ludovic al XIV-lea a poruncit, în 1661, construirea câtorva constuctii. Pentru ele a alocat suma de 1.500.000 livre. În 1663 Le Vau a început amenajarea celebrei Oranjerii. Inaugurarea primelor constructii a avut loc în 1664 sub înaltul patronaj al regelui, iar în 1665 au fost plasate în curtea de marmura busturi si în gradina statui. În 1666, regele a inaugurat primele fântâni arteziene puse în functiune de o uriasa pompa ce aducea apa de la mare distanta. În 1667 a fost terminata aleea reginei si a început construirea unui canal de aductiune, lucrare încheiata un an mai târziu. În 1668 fântâna Piramida si Cascada au intrat în functiune.

În iulie 1668, Ludovic al XIV-lea a constatat, ca Versailles-ul e prea mic si foarte putin comod si din aceasta cauza, se impunea de urgenta ridicarea unor noi edificii. Au început în 1669 ridicarea a trei noi corpuri de cladiri pentru care a alocat 325.000, 586.000 si respectiv 42.800 de livre. În 1670, Trianonul de portelan si-a primit primii oaspeti. Tot acum au început sa pluteasca pe apa linistita a Canalului primele nave.

Încântat de ceea ce a realizat Ludovic al XIV-lea era dornic sa faca din Versailles mai mult decât o simpla resedinta sezoniera,de aceea a semnat în 1671 un act prin care a acordat privilegii largi acelora care ar fi dorit sa ridice pentru ei constructii alaturi de cele ale regelui. În 1672 a fost sfintita Capela. În anul urmator mesterii au dat gata o parte din apartamentul regal, iar în 1674 regele a facut o mare comanda de statui. Tot acum au început sa alunece pe apele Canalului câteva gondole oferite de dogele Venetiei lui Ludovic al XIV-lea. În 1677 Regele Soare a declarat oficial ca va locui la Versailles împreuna cu întreaga Curte, fapt ce a impulsionat ritmul constructiilor. În 1678 mesterii pietrari au terminat Scara ambasadorilor. Un an mai târziu a fost data în folosinta Aripa ministrilor. La 6 mai 1682, curtea s-a instalat definitiv la Versailles, locul anonim de altadata devenind noua capitala a Frantei.

Cea mai mare dintre ele este Galeria oglinzilor, construita în anul 1678, de renumitul arhi-tect Mansart (1645 – 1708), si-a deschis oficial marile usi în anul 1684.

Sala oglinzilor – are 73 m lungime, 10,5 latime, 13 înaltime si este acoperita cu o bolta bogat decorata cu pic-turi. Ferestrelor de pe o latura le corespund o-glinzi pe peretele opus. Din aceasta sala ce va deveni celebra prin semnarea unor acte oficiale de mare importanta pentru Franta si restul lumii (28 iunie 1919, Tratatul de la Versailles care a consfiintit sfârsitul Primului Razboi Mondial) se ajungea la cabinetul si dormitorul regelui.

Cei care asteptau sa fie primiti de suveran faceau anticamera în sala denumita „ochiul de bou”, nume provenit de la fereastra încaperii, de forma ovala, ce dadea spre o mica curte. Pe caminul din aceasta camera se afla – se mai afla si astazi – bustul regelui, opera a sculptorului Coysevox.

Tot în 1684, Ludovic al XIV-lea multumit de felul cum se prezenta gradina, a facut o mare comanda de statui, copii dupa lucrari antice pentru a fi asezate pe aleile umbrite destul de putin de arborii adusi dintr-o padure din Normandia. În 1686, în aplauzele celor prezenti, a tâsnit din jeturile instalate la Versailles apa pompata de o foarte complicata masinarie. În 1687, dupa numai sase luni de munca, Trianonul de marmura era gata.

Palatul initial (prima jumatate a secolului al XVII-lea) a fost substantial modificat; de la 1661 pâna la 1670 el a fost extins de Le Vau (1612 – 1670), iar de la 1678 completat de Hardouin – Mansart (1646 – 1708). Parcul conceput de arhitectul Le Nôtre (1615 – 1700), capodopera a artei gradinilor, este decorat cu numeroa-se statui si fântâni de cei mai mari artisti ai epocii (Marsy, Tuby, Girardon, Le Hongrée, Coyse-vox), care au facut din el un adevarat muzeu în aer liber.

Palatul regal formeaza punctul central al întregului ansamblu arhitecto-nic de la Versailles. De palat se leaga direct o curte de onoare, în fata careia este amplasata o alta curte, mai larg deschisa.

Din piata aflata în fata palatului pornesc radial trei artere: cea din mijloc duce spre Paris, celelalte doua spre Saint Cloud si Sceaux. De o parte si de alta a acestor bulevarde se întinde orasul Versailles cu reteaua lui de strazi si piete. De la palat se pot usor cuprinde cu privirea cele trei artere dispuse radial.

Partea din mijloc a palatului are un plan în forma de U. Centrul palatului îl constituia dormitorul regelui, ale carui ferestre dau spre o curte patrata. Aici se întâlnea nobilimea Frantei la receptia mati-nala a regelui. Spre a ajunge în dormitor, trebuia parcurs un sir de sali fastuos deco-rate. Ambasado-rii straini urcau o scara de marmu-ra cu trepte largi si erau o-bligati sa faca un rond prin tot pa-latul înainte de a ajunge în apartamentele regelui sau ale reginei. Ca si în palatele ba-rocului italian, aceste sali erau obositor de lungi, de exemplu Galeria bataliilor lunga de 120 m. si lata de 18 m.

Dorind sa dea locuinte în palatul regelui, numerosilor sai curteni, arhitectul a folosit sistemul „mansardarii” podurilor (numite dupa numele sau). Galeria oglinzilor si celelalte saloane luxoase ale apartamentelor regale, sera portocalilor, scarile monumentale care imita scarile palatului construit de regii Persiei, la Persopolis, dau palatului de la Versailles un aspect grandios.

Constructorii palatului de la Versailles s-au straduit sa dea fiecarei sali forme clare si usor de cuprins cu privirea. În multe sali peretii erau îmbracati cu placi de marmura roz si gri-albastrui formând patrate, dreptunghiuri si cercuri, încadrate cu alb. Ferestrele aveau forma de arc de cerc. Interioarele palatului, cu plafoanele în stucatura , cu decorul sculptat al peretilor, cu ornamentatia bogata si candelabrele grele, faceau o impresie apasatoare si neconfortabila.

Fatada dinspre curte a fost modificata de Hardouin – Mansart, dar poarta înca amprentele arhitecturii de la începutul secolului al XVII-lea: combinatia de caramida cu piatra cioplita si acoperisurile ascutite.

Curtea, în care se organizau reprezentatii teatrale face impresia unui interior datorita statuilor asezate în ea. Cu totul diferita este impresia produsa de fatada dinspre parc, careia Hardouin – Mansart i-a dat o forma noua, extinzând-o mult pe orizontala. Doar partea centrala, decrosata , întrerupe putin linia dreapta a fatadei. Nivelul ei inferior era executat din piatra, în bosaj , etajul întâi era divizat prin pilastri si porticuri scoase ritmic în relief, iar ultimul etaj, cu ferestrele lui mici, forma un atic , care era însa mai usor decât acela al cladirilor în stil baroc. Acoperisul foarte plat (în terase pe alocuri) îi mira pe privitori, care erau obisnuiti cu acoperisurile înclinate franceze. Gurile rele pretindeau ca palatul ar arata ca o casa al ca

 

Top download la Geografie

Titlul referatului Pentru Download Marime (KB)
Protectia mediului liceu 7881 40.16 KB
Tipuri de medii geografice pe Terra liceu 4253 448.83 KB
Importanta reciclarii deseurilor menajere liceu 3690 18.6 KB
Delta Dunarii liceu 3150 23.85 KB
Desertificarea gimnaziu 1727 28.23 KB
Poluarea si degradarea solului liceu 1623 879.79 KB
Poluarea Marii Negre liceu 1621 17.73 KB
Podisul Dobrogei liceu 1539 72.95 KB
Egipt liceu 1458 483.7 KB
Plante si animale pe cale de disparitie din Romania liceu 1446 24.86 KB